O le Vailaʻau

Faʻaliga mataala 100 | CD # 1137 | 12/28/86 PM

Faafetai Iesu. Ia faamanuia e le Alii o outou loto. Ia, e manaia le i ai iinei. E le o lea? E leai se mea faapena. O le a tatou tatalo faatasi ma e talisapaia e le Alii i latou e talitonu ia te Ia, i latou e faaalia lo latou faatuatua. Le Alii e, matou te alolofa ia te oe i lenei taeao. Faafetai i le Alii mo le taialaina o i matou i lenei tausaga ua mavae. Ua e faatasi ma i matou i se tulaga maoae. E tele mea ua faataunuuina i le atunuu atoa ma iinei foi le Alii e. Ua e faamanuia i lou nuu. O lenei, ia tausia ou tagata ma taʻitaʻia i latou. Ia matou faia ia faatele i le tausaga a sau nai lo le mea na matou faia i lenei tausaga mo oe le Alii o Iesu. O lo'o e tatalaina faitoto'a le Ali'i. O le a e aumaia i matou i le seleselega. Oka se taimi e ola ai! O loo ou matamata i ai, ma ou te talitonu o tagata e alolofa ia te oe o loo vaavaai atu i le Alii. Matou te iloa o le a e faamanuia. Pa'i i mea fou Le Alii e. Faamanuia o latou loto. Faaosofia i latou ia loloto atili i le mana o le Atua ona o loo i ai se taimi puupuu o loo i o tatou luma. O le tatou itula lenei e galulue ai. Ia faauuina lou nuu. I lo'u leo, ia oo mai le mana o le Atua i o latou luga. O e talitonu i ai, o le a maua. Tuu atu i le Alii se patipati lima! Alu i luma ma nofo.

E matua manaia lava le auauna atu o tagata talavou i le Alii ona o le tele o faaosoosoga i le lalolagi. O mea faapena e tosina atu ai o latou mafaufau e sili atu nai lo [a o] ou laitiiti. Ua tele mea ua latou maua i le taimi nei e faatosina mai ai. O lea la, ia manatua pea aso uma i au tatalo-e ese mai le tatalo mo le toe faafouga o le lalolagi i le Atua ina ia aumaia le au filifilia a le Alii i totonu o le tino o Keriso, ona i ai lea o le faaliliuga-ia tatalo pea mo tupulaga o le atunuu. I le taimi nei latou te manaʻomia le leaga e pei o soʻo se mea tatou te iloa tatalo ai aua e tele isi mailei o le a oʻo mai ia i latou. Ua ia i tatou se folafolaga mai le Atua o le a tatou vaai i se mea ofoofogia i le iʻuga o le tausaga.

Ia, fa'afofoga tonu mai iinei. O le a matou va'ai i mea matou te maua mo oe i lenei taeao iinei. O lenei i le asō, fa'alogo i lenei mea vavalalata -O le Vailaʻau. O lenei, le Mea. Sei o tatou su'e po o le a lea—le Molimau—o le faatuatua e maua mai i le talitonu i le Upu. E sili atu ona e fa'amalo i lalo i na mea uma e lua pe o le a e felafoa'iina. O lona uiga e le gata ina ia i ai le Afioga a le Atua, ae o le faatuatua, malosi malosi o le faatuatua—le faamaoniga. Afai e te le taofiofia i lalo i lena mea, pe a oo mai le afa o le a lelea ese oe mai ai. Se itula! O lenei, ou te talitonu o le Nauma 1:5, “Ua luluina mauga ia te ia, ua liusuavai foi mauga, ua mu foi le lalolagi i ona luma, ioe, o le lalolagi ma e ua nonofo ai.” O le mafui'e ma le taimi fafagu e le'i i ai muamua! Oka se taimi ma se itula! E sili atu ona e maua le mea a le Alii! E te talitonu i lena mea? Matamata po o le a le mea na te oo i ai.

E te iloa o le faatuatua o le faamaoniga ma le aano o loo i ai. E lē mafai ona faafiafiaina le Atua e aunoa ma le faatuatua i Ana folafolaga. I le taimi nei, i isi tausaga o lumanaʻi, o ao afā i le tafailagi e faataunuuina mea o le a oo mai—o le lumanaʻi ua atuatuvale. Ua fememea'i tagata, ua i ai le le fiafia. Latou te malamalama i se mafaufauga—mafaufau—mafaufau i lo latou ala ese mai ai. E le tupu lava faapena. Pu'e lenei iinei. E sau i fati fati fa'apenei, aapa atu mo fa'afoliga, o le ala pu'upu'u i fafo. Folafolaga, folafolaga, taufaasese i soo se mea. Ua amata le luluina. Suia o taitai o le lalolagi. Taamilosaga mulimuli—ua latalata tele. O lea faatoa tatou ulufale atu i na tausaga. O le itula e fiu ai tagata, o le taimi lena ua amata ai ona afio mai Iesu. Le itula e amata ai ona fiu tagata. Leai se taimi e momoe ai. Vaai; ua na o le fiu lava o le lalolagi, ua faavalevalea, ua faalifiufi, ua faasāina ia lava. O le a ave [faasese] i latou e o ese mai le lotolotoi o le tausalaina o le mana o le Atua i savali faapenei. Latou te le fia faalogo i lena mea, vaai? Ua tatou o mai i le toe faafouga sili. E, amuia lava o ia ua fetalai mai ai le Alii o lē e afio mai i lena tagata ona o le a alu ese o ia [faaliliuina]! Mamalu! Aleluia! E ave ese o ia. E matua manaia lava. Faalogo—le itula—leai se taimi e moe ai Mataio 25:5. Vaai oe, o iina lava le tuai ma le tetete. Mataio 13:30—e luluina, lulu ese aputi o saito. O le tala lena a le mau. Na te tuueseeseina le saito ma aputi. Ae ua Ia luluina nei aputi o saito-le Mea—o le ulutala o lenei lauga. E alu ese le aputi, e sau le mea i le Atua.

O le a le aputi? E te iloa, o faiga faamaopoopo i aso nei, o le mālūlū ma isi mea ua ituaiga puipuia e le saito ona ua latou faatagaina i latou e talaʻi nisi. Ua faatagaina i matou e talaʻi le tele o mea. O le a lelea ese lena ufiufi o aputi. O le a le maua ai le vai, mana ma le faatuatua. O le a faapotopotoina i latou i le tasi itu. O le a faapotopotoina tagata o le Atua i le tasi itu. O le a avatu ai ia te oe se ata atoatoa o lena mea i le Mataio 13: 30. Fai mai, ia tuuese muamua le aputi, o lona uiga, le titania, ia aveese. Ona Ia fetalai atu lea ia ave la’u saito, tuu faatasi—le mea. Ia, toe foʻi i le aano, le faʻamaoniga. E sili atu lou fa'amauina i lalo i le Upu. A o le tino, o le saito lea. Mamalu! Aleluia! O lenei, lulu le aputi ia matala mai le saito, le mea. A'o le'i faia lenei mea, manatua le mea na tupu-ina ua luluina le mana.

O le a tatou suʻesuʻeina nisi o mau e faʻamaonia ai lenei mea. Ina ua luluina le malosi o le lagi i le pa a atomika 1944/45. Ina ua oo mai, o le malosi o lena lulu na auina atu ai Isaraelu i le fale. Na avea o ia ma malo. Ou te luluina atunuu uma ua fetalai mai ai Ieova. O se lulu lena e faailoa mai ai ua amata ona luluina iina. E tolu lulu tetele ma luluina le lulu mulimuli i le aso tele o le Alii iina. Na luluina le lagi. Na alu Isaraelu i le fale. Ua ulu atu le lalolagi i se taamilosaga o le malaia. Ioe, latou te fai mai le filemu, filemu ma le saogalemu, ae o le malaia ua i o latou luga. E oo mai mulimuli ane. O le au filifilia o loo i le taamilosaga o se nuanua. Ua i ai le au filifilia i le taamilosaga o le faatuatua ma le mana, o le taamilosaga o le ofu fou, o le vaaiga fou o le Upu. o le a ou toefuatai ua fetalai mai ai le Alii. O lenei, o le a ou toe faʻafoʻisia aʻo faʻapipiʻiina e le lalolagi ia lava i se faiga fou, ma o lena patchwork o loʻo i ai se faʻapipiʻi tele-o se faʻauʻu-lea o le a feulaina ai o ia i Amaketo. O le mea lena. Ua na o se patch tele. O se tagata poto, o se taʻitaʻi o le lalolagi na te faʻapipiʻiina le mea, ae e le mafai. E tusa ma le 7 tausaga, 31/2 tausaga talu mai lena vaega ogatotonu o le puapuaga, na agi ai lena vaega. Ma a oo i ai, e feulaina i luga le lagi. O lo latou filemu uma ma le manuia ma le saogalemu i lena taimi—e sau mai se lalolagi o le vevesi ma faigata. O le filemu ma le manuia pe a uma lena vevesi e alu sina taimi umi. Ona feula lea o le faagaau ma alu atu i le lagi e faafetaiai ai i le Alii. E afio ifo le Alii i lena taimi o le Puipui o Isaraelu. E faalaa mai o Ia pe leai se tino e faaolaina i luga o le fogaeleele.

O lea ua tatou iloa ai—o le faaaliga fou o le Atua, o le ofu fou. o le a ou toefuatai ua fetalai mai ai le Alii. Ia manatua i le Ioelu—le mea ua ʻaina e le sē akerise, ma le sē akerise, o i latou uma lava i le vine o le tino—Ou te alu atu. O le a ou toe fuataiina ua fetalai mai ai Ieova i le uaga muamua ma le uaga mulimuli (Ioelu 2:23 & 25). o le a ou toefuatai. O lea ua tatou iloa ai, o le tetete uma. Ia faalogo mai nei i le mea tonu lava iinei—le mataupu—Hakai 2:6–9: “Aua ua faapea ona fetalai mai o Ieova o ʻau; E toe tasi lava, e toe itiiti, ona ou luluina ai lea o le lagi, ma le lalolagi, ma le sami, ma le eleele matutu.” [O le lagi—auupega o taua ma tetete, ma le faatafunaga i le lagi. Le lalolagi—o mafui'e sili ona tetele ua vaaia e le lalolagi a o pa'u'u aai ma malo. O le mea silisili mulimuli i le Faaaliga 16 e iu lava ina taualuga i mea uma—ua na ona saeia ai le lalolagi. E tetete ma ta'e le lalolagi, e suia ai mo le Meleniuma iina, liliu le itu]. Ona Ia fetalai mai lea o le a ou luluina le sami—gau o le tai, afa, o fata konetineta o fealuai, mafuie tetele i luga o laina o le sami. I le lagi, ua toso ese asteroids. Na ia aumaia lena mea ia te au, ao latou o mai i lalo. Ma o le laueleele matutu, ou te luluina. Ou te luluina i mauga mu. Ou te lūlūina le laueleele matūtū i le oge ma le lāmala. E luluina tagata. Ua sau le lamala lautele. O le Faaaliga 11 o loo tau atu ai ia te oe se mea e uiga i lena mea. O le a iʻu ina oo mai e pei o le pogai o le taua o Amaketo.

Ma sa Ia fetalai mai, iinei (Hakai f. 7), “Ou te luluina foi nuu uma [e leai se tasi o i latou e sao mai ia te au. O le a luluina. O laina leaga tele lena, ma luluina mai le Alii lava Ia], ma o le a oo mai le manao o atunuu [latou te vaavaai ai, o le a lenei mea i le lalolagi ua luluina ai le lalolagi e pei ona i ai i le aao o le Atua faapena?]: ma o le a ou faia. ia faatumuina lenei fale i le mamalu, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau [e le gata ia Isaraelu, ae o le a oo mai foi le uaga mulimuli i le ekalesia].” Manatua le timu muamua? Ua matou i ai i le fale mulimuli. Na ia fai mai o le a ou faatumuina lenei fale i le mamalu ua fetalai mai ai le Alii o 'au. Ona i ai lea i totonu, Na te faalavelave mo sina taimi. Mai nofoaga uma e tuu ai lenei mea: “O a’u foi le ario, o lo’o ia te a’u foi le auro, ua fetalai mai ai Ieova o ‘au” (f.8). E toe foi lenei mea i le Iakopo 5 a o lei afio mai o Ia. ‘Ia ‘outou fetagisi ma uiō, ‘outou tagata mau‘oa o ē fa‘aputuina fa‘aputugā ‘oa mo aso e gata ai ma aso e gata ai. O a'u lea ua fetalai mai ai le Alii ma o le a ou sau ma aumai mulimuli ane. E susunuina ai lou tino i le afi. E le mafai ona e taulimaina mea a le Atua. E toafia outou e talitonu i lena mea?

O le a le mea o loo Ia taumafai e fai mai i nei luluina uma? Tagata, tagata matapeapea o loo aapa atu mo le tamaoaiga o le lalolagi, le faiga anetikeriso. O taua uma—o le matapeʻapeʻa—e amata ai Amaketo. Ae i le faaiuga Na te ta'u atu ia i latou e le o ni au mea, ae o a'u lava. O le a le uiga o taua uma-o le a toe foi mai i le Meleniuma. E toafia outou e talitonu i lenei savali? E mautinoa lava, na Ia tuuina mai mo se faamoemoega. E lavea tonu i lena luluina. O le a se isi mea e te fai mai ai? O le a tatou faia pe a mavae sina taimi e pei ona tatou valoia e tasi le peresitene ma le tasi na muamua atu o le ai ai se isi luluina o le tamaoaiga e tupu iina. O le ai ai [le i ai]—o nei tagata o aso e gata ai e tulai mai e tuu le tamaoaiga i se nofoaga e tasi ma mea taua uma ma isi mea uma, ma taumafai e pulea le lalolagi. E te le galue pe faatau atu e aunoa ma le faailoga o le anetikeriso. E oo mai lena mea. Fa'ateteleina le tamaoaiga. O le a ou luluina, o lana tala lea. Ona va ai lea o le mea na ia fetalai mai ai ou te faatumuina lenei fale i le mamalu, ua fetalai mai ai Ieova o 'au. Ona Ia tuu lea o lena mea. O le mea lea faatoa ou faitauina na tuu i ai (f.6).

“O le a sili atu foi le mamalu o lenei fale mulimuli, i le mamalu o le muamua….” Vaai; a o se fale maile valea i fafo, sa faapotopotoina e le Atua Ona tagata. E lelei mo oe le talitonu mo le tamaoaiga po o tupe. E le afaina. E tuuina atu e le Atua ia te oe i lalo o le alofa tunoa. Ae a e mulimuli atu i lena mea ma galo ai le Atua, ma tuliesea o Ia mai le ala, o le a e sau i le faiga sese. Faamuamua o Ia. O le a Ia faamanuiaina oe. O le a taufetuli. Ae faamuamua o Ia i totonu. O le a sili atu le mamalu o lenei fale mulimuli i le muamua. I se isi faaupuga, ia faaeteete ina neʻi faatauasoina outou i le malosi o le timu mulimuli o le a oo mai! O le a matua tele lava. Ona oo atu ai lea i le vevesi tau tamaoaiga mulimuli ane. O le a faaliliuina le ekalesia iina. O le faiga anetikeriso e tulaʻi mai i le vevesi, toe aumaia [toe foʻi] i le manuia, faʻasesēina tagata i folafolaga sili.

Manatua le vaega muamua o lenei lauga? Le toafilemu, faanoanoa—e tatau ona e toe foi i lena mea e vaai po o le a le mea o loo Ia faia iinei. O lea, “o le a sili atu le mamalu o le aiga mulimuli i le na muamua, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, ou te tuuina atu foi le manuia i lenei mea, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau” (f.9). I le timu mulimuli, i le taimi mulimuli o Isaraelu, ina ua uma le faaliliuga, o le a Ia tuuina atu mulimuli ia i latou le filemu. O le Sakaria 12 o loʻo faʻaalia ai ia te oe le taua uma ma le toe faʻaleleia na sau ai Isaraelu. Ae peitai i Ioelu, o loo faapea mai o Aʻu o le Alii. Ou te toe faafoisia atu i nuu ese. ‘Ou te avatu fo‘i ‘iā te i latou, ma ‘ou fa‘aumatia i tagata Iutaia o ē fa‘atuatua ‘iā te a‘u i le i‘uga. Tausaga o Nuuese, ua alu ese le tamaitai faaipoipo! Faaliliuina i lena taimi. Ua oo mai le puapuaga tele i le lalolagi tatou te leʻi vaai muamua i ai.

Vaai i le mea lenei: i se taimi o le a tatou faitau i se mea. O le luluina—sa na ona Ia luluina o mea uma iina, o le eleele, o le sami, o auupega ma ituaiga uma o mea. Vaai i le luluina o loʻo tupu e tusa lava pe na ou faitau i lena mau ma tuʻuina atu e uiga i le White House ma le vevesi. Va’ai i le mea ua tupu. E tusa ma le 15 -20 valo'aga. Ua toetoe lava a taunuu uma. O nisi o i latou ua faauma a latou kosi i le taimi nei mai lena savali e tasi i le taimi e tasi iina. O iinei lava ua tatou luluina ai. O le a oo mai i le faasaienisi. Matou te leʻi vaʻaia muamua pe faʻapefea ona faʻaalia mea ma mea o le a tupu i faʻasesega sili mai le saienisi. E mautinoa lava o le a oo mai, komepiuta faaeletonika ma mea eseese—mea e maua e le tagata i le lumanai—o auupega. O le a oo mai, o se luluina. O le luluina o le a oʻo mai i faiga faʻapolokiki e pei ona tatou leʻi vaʻaia muamua. Ua tetete nei lava talu mai lena savali mulimuli. O loʻo oʻo mai i le taimi nei seʻia oʻo ina latou valaʻau mo se isi mea.

Ona tatou maua ai lea o se lulu tele faalelotu o le a faaauau pea. O tapuaiga ma le liliuese i le isi itu—liliuese, ae i le isi itu o le a le tuuina atu ai se faavae [le au filifilia]. Ua faamausaliina i latou i le faatuatua i le Upu. Fa'amau i lalo. E le mafai ona feula oe. Le mafai ona luluina oe. Vaai; o mea uma e le mafai e le Atua ona luluina e ia! E maoae o ia! E le o Ia ea? O mea uma lava na te luluina ese, e pu'e e le tiapolo ma fa'ailogaina a'o ia feula i le matagi. Maeu le maoae ma le mamana! Amene. O lotu—i itu uma e lua—o le luluina faaleagaga i le au filifilia a le Atua. Manatua i le Galuega, na pa'ū le afi i le mea e tasi, o faailoga ma vavega, fai mai. Sa lulu le eleele. Ona faapea mai lea i se isi nofoaga (Galuega 2:4), o le taalili tele e pei o se matagi malosi na oo mai ia i latou iina, ma o laulaufaiva sa i o latou luga e pei o laulaufaiva afi. Ua toe oo mai foi le luluina tele i le au filifilia, ma meaalofa, ma le mana, ma le nuanua, ma le ofu fou. O le a tatou maua se vaaiga fou o le Afioga a le Atua ma le mana. Ua oo mai. Oka se faagaeetia! O lenei lalolagi e leai se mea ae na o negativism. E leai se mea. Ua ufitia uma i le fememea'i ma le fememea'i. Latou te le iloa pe fa'afefea ona taulimaina se mea i soo se mea. I le lalolagi atoa, e foliga mai o le tele o mea latou te faia, o le leaga foi lea.

O le taimi lenei. Ae faatasi ai ma lena mautinoa tele ma mea—ua taʻua o le mea—faatuatua, mana, ma faamaoniga o Lana Afioga e mafai ona faia ai vavega, e lē o se mea e faapopoleina ai. O le faatuatua lena. O le mana lena. E le o le fenumiai. E le o le fememea'i. Ua fa'amauina i lalo, ua fetalai mai ai le Alii. Mamalu! Aleluia! E toafia outou o loo faatasi pea ma au? Lotu, lulu. Autalavou—faafouina i nisi o i latou—tetete i le autalavou. A mavae lenei augatupulaga, a o lei muta, sei vagana ua tupu se vavega i fualaau faasaina—sa ou tusia i tausaga ua mavae—sa latou taumafai i soo se auala latou te mafaia, o le a atili ai ona leaga, ma sa tupu. Sei vagana ua tupu se vavega i lena [tulaga] o fualaau faasaina, o le a e vaai i le fuga o le talavou e sili atu le leaga nai lo le mea na tatou vaai i ai i galu o solitulafono, fasioti tagata, ma mea o le a tutupu tatou te lei vaai lava i le talafaasolopito o le lalolagi. Matamata ma vaai! E manaomia se vavega e taofia ai lena mea. E matua'i pe le mafai ona faia i se isi lava auala! Ma ou te fai atu ia te oe, toe foi i isi aʻu tusitusiga. Ae o le a oo mai se toe faafouga. O le a tafia e le Atua lena talavou. O le a amata ona ala mai le autalavou aua o le a fafagu e le Atua i latou. Pe a Ia fafaguina i latou, o le a tafiesea nisi o i latou i le malo o le Atua o ē e leʻi iloa tele e uiga i le Alii. O le a ia aumaia i latou mai i auala ma soo se mea. O le a ia saluina. O le a Ia luluina, ma pe a uma le luluina, o le a Ia maua le mea na te manaomia. Amene.

O le a luluina le tau. Matou te le'i va'ai lava i ni tau malulu e le masani ai, vevela vevela, matutu; timu tele i le tasi nofoaga, e le lava le isi nofoaga. O vevesiga, o oge [ua] amata ona oo mai i le lalolagi aoao i atunuu eseese o loo iʻu saʻo atu i lena puapuaga tele o le taimi. Fuafuaga o le tau—e ui lava e iai ni malologa ma manava i se taimi, ae o le a toe foi mai i le isi—afā o ao e oso a'e, faaletonu o le tau ma isi mea faapena. O le lulu, ou te luluina atunuu uma. E faigata ona e mauaina se atunuu e lei luluina i se mafuie. Ae o le a Ia luluina foi i latou i se isi auala. O Lana Afioga mai le lagi, o le a Ia luluina ai i latou. Pe ua e vaai ea i ni mafuie faapena—o le tetele? Ua latou ta'ua nei o le mafuie fasioti tagata. Na valoia foʻi lenā mea i tausaga a o lumanaʻi—o le ā le taimi e oo mai ai, o le ā le taimi e oo mai ai oge. Se'i va'ai i mafui'e uma! Ae o le a Ia faia le luluina e sili atu e pei lava o le taimi muamua. E toe itiiti, e toe itiiti lava, e luluina ai le lalolagi uma. O le a luluina le lagi atoa. O le a luluina le sami. O nei mea uma o le a tutupu a o taulaʻi atu i le vaega tele o le puapuaga tele i inā. Mafuie i itu uma. E te iloa, o le fata konetineta o loʻo faasolosolo malie, e tele inisi i le taimi. Ua liliu le talafatai o Kalefonia. O loo tutupu mea. O le le mautonu, o laina fufusi—o na mea uma, ma [laina] masei ua atili ai. A malepe, pop! Ua tatou maua se mafuie tele. Mulimuli ane, o le a malepe, o nisi oi totonu. O le a tele mea eseese. O le mea tele [mafuie] o le a tupu i se tasi o nei aso. Ua sau.

Ua latalata mai i totonu. Ua tatou latalata atu i le taamilosaga mulimuli. Ua tatou o mai i totonu ma ua tetete. Na fetalai mai le Alii e tusa lava po o le a le tele o le luluina o loo tupu; Ua ou luluina la'u au filifilia. o le a ou toefuatai. O le a ou luluina le sē akerise, ma le anufe, ma anufe. O le a ou ave uma i latou iina. O le a ia toso ese mea uma sei vagana ai mea. Pe le manaia ea! Le Atua, i Lona mana silisili ese! O le a le mea o le a Ia faia! O loo faapea mai le Tusi Paia: Ua lulu mauga ia te Ia, ua liu suāvai mauga. Tama, e matua maoae lava o Ia! E maeu le silisiliese o le Atua i Lona mana uma! Le luluina uma—Ia fifilemu, tagata uma i luma o le Alii aua ua faatuina o Ia mai Lona afioaga Paia. Ma o le taimi lena na amata ai ona luluina o Ia. E pei o le filemu pe a Ia tulai (Faaaliga 8:1). O loʻo ia taʻu mai ia i tatou se mea iinei. O le Sakaria 2:13 lea. Faalogo i le Eperu 12:21, “Ua matuā mataʻutia lava le vaaiga, ua faapea mai ai Mose, Ua ou matuā fefe ma gatete.” O lea mana o le Alii—Ou te tetete. Fai mai o le mauga atoa o loʻo luluina faʻataʻamilomilo-2 miliona tagata i lalo ifo. Na luluina e le Atua. Ua fetalai atu Iesu i le taimi nei, “Ia outou aua neʻi outou teena o ia o loo fetalai mai. Aua afai e le sao i latou o e na tautala i le lalolagi [na tautala i le lalolagi a o i ai o Ia i Lona tino faaletino], e sili atu ona tatou le sao, pe afai tatou te liliuese mai ia te ia o loo fetalai mai i le lagi” (Eperu 11:25). Afai tatou te liliu ese mai ia te Ia o loo fetalai mai i le lagi, tatou te le sao.

O lenei, o loo fetalai mai o Ia mai le lagi. Vaai; Ua afio mai o Ia. “O lona leo na luluina ai le lalolagi [E foliga mai e le na o le tasi le mea, na Ia luluina ai le lalolagi atoa, a o le lagi foi—i le lalolagi atoa], a o lenei ua folafola mai e ia, ua faapea mai, Ou te toe tasi lava ona luluina, e le gata i le lalolagi, a o le lagi foi” (f.26). O le a faatasia agelu ma faapotopotoina [le au filifilia]. Ua oo mai se vaega pule. O lenei mea e agai i luga i le taamilosaga mulimuli. E toafia outou e talitonu i lena mea? O se luluina i atinae uma tatou te vaaia i luga o le fogaeleele. O mea uma na matou talaʻia e uiga i ai-o le a oʻo mai se lulu. Se'i va'ai i mauga mu na tutupu i le lalolagi atoa talu ona fa'ailoa mai le valo'aga i tausaga ua mavae. Maʻeu le silisili ese o le Atua i inā! “O lenei upu foi, Ua toe tasi, o lona uiga o le aveesea o mea e luluina [o le mea lea o le a aveesea e le Upu], e pei o mea na faia, ina ia tumau ai mea e le luluina.” (f. 27). O le a tumau pea le mea faaleagaga. Ae o aputi ma le titania uma—o le lē talitonu uma, o le lē talitonu uma i le Afioga a le Atua, o le mālūlū ma le manu [faiga], ma i latou uma o le a lūlūina. O le a luluina i latou mai lena mea. Ma o le a toe faafoʻisia e le Atua.

Na ia fai mai, o mea uma e le mafai ona luluina, e tumau. O le mea faaleagaga lena. Na ia fai mai o mea uma e le luluina, e tumau lava. O le mea faaleagaga lena o le a tumau. Ioe, ua uma ona Ia amataina nisi o [le luluina], ae o le a oo mai, ma o loo afio mai o Ia. Ma'eu se fe'au mo le fa'ai'uga o le tausaga, ma ia ulufale atu i se tausaga fou! O mea uma e oo mai; na o nai upu i luma o lena [i le amataga o le savali] o le a amata ona nonoa ai. O loʻo i ai se faʻauʻuga faavaloaga, faʻatasi ai ma le Afioga a le Atua ma le faʻauʻuina o le faʻatuatua i luga iinei. O le a faamanuia moni lava le Atua i lou loto. Afai e te fou iinei i lenei taeao, na'o le inu i totonu. E mafai ona e inu ia lava ma tu'u i fafo ma fesoasoani i se isi tagata pe tamo'e solo i le nofoaga. Amene? O le a faamanuia e le Atua lou loto. E moni le mana o le Atua ma vavega. E moni na mea uma. E mafaia mea uma i tagata uma e talitonu i le Upu a le Atua. Ole atu ma o le a outou maua.

E mavae atu mea uma; mea uma na faia i le lagi ma le lalolagi. Ae fai mai o Ia e le mavae lava La'u Upu. O mea ua Ia fetalai mai e faavavau. E mafai ona e fa'amoemoe i ai. Ua oo mai. O valoaga uma lava o le Feagaiga Tuai e oo mai lava i le Feagaiga Fou o loo faataunuuina. O valoaga mulimuli o loo totoe i le Faaaliga ma le apocalyptic a Tanielu, o nisi o apocalypse i Isaia ma isi vaega eseese o le a faataunuuina. O le a tupu foʻi le puapuaga ma le taua o Amaketo. E sa'o lelei lava! E mafai ona ou taʻua le 100 pe tusa ma le 200 mea na fai mai ai le Tusi Paia o le a iai i le iʻuga o taimi, ma e saʻo i le taimi. A o e tauaso e le iloa se mea ua fetalai mai ai le Alii. Semanu e mafai e le Alii ona tuuina atu ia i latou valoaga e 10,000 i le faaiuga o le tausaga, ae o le a latou le vaai lava i se mea ua fetalai mai ai le Alii, po o se mea! E te tuuina atu i le au filifilia ni nai tagata, ma o le a latou mauaina, e pei lava o lena!

Na afio ifo o ia i se nuu tauaso, o le Mesia. Na afio ifo le Atua mai le lagi. Sa tilotilo atu le tagata ia te Ia. Na Ia fetalai, na faia e le Mesia vavega, na faia, ma faia nei mea tetele uma, ae sa le mafai e ia [tagata] ona vaai i se mea. E le mafaitaulia le faitau aofa'i o agelu i soo se mea, ma le mana feilafi i soo se mea o siomia ai o Ia. Sa latou le iloa se mea. Na pau lava le mea na latou vaaia e leai se mea. Sa latou le iloa se mea, ae sa i ai mea uma i o latou luma. O le mana uma lava, na Ia fetalai mai ai, ua tuuina mai ia te au le mana uma i le lagi ma le lalolagi. Sa latou fai mai, o lea ua alu ese moni lava o Ia. Ua tuuina atu ia te Ia le mana uma i le lagi ma le lalolagi? Na ia fai mai o le a ou luluina, ma a mavae lena o le a luluina i le lalolagi atoa. “O le mea lea ua tatou maua ai le malo e le mafaagaeetia, ia tatou maua le alofa tunoa, e mafai ai ona tatou auauna i le Atua ma le migao ma le mata’u i le Atua. Auā o lo tatou Atua o le afi e faaumatia ai [le Foafoa Sili]” (Eperu 12:28 & 29). E te manaʻomia soʻo se mea na faia, talitonu i le Atua i lou loto. O loo i luga [Eperu 12:25] o loo faapea mai o Iesu—le Moni—o loo fetalai mai. Fai mai e le mafaitaulia agelu (f.22) i Ierusalema Fou, le Aai Paia, [o le a] o mai i lalo. I le f. 27, o loo faailoa mai ai ma faailoa mai o mea uma [tagata uma] e le mafai ona luluina o latou igoa e tumau pea—ua tusia o latou igoa i le lagi. Fai mai ua tusia i le lagi. O le Eperu 12 lena, faitau e oe lava. E te maua uma iina. Tou te fai mai, ua uma ona ia tusia, ma o le a sau o Ia e aumai, ma o i latou ua tusia o latou igoa e le mafai ona luluina?

O i latou uma ou te valaauina, o le a o mai, na Ia fetalai mai ai. Soo se tasi e manao, ia sau o Ia. Ma o i latou uma ua silafia e le Atua o le a o mai i le alofa tunoa. E na o le pau lena o le auala e faitau ai. O le auala lenā o loo taʻu mai ai e le Tusi Paia. E sau moni lava o Ia. Amene. O le a Ia faamanuia i Ona tagata. O lo tatou Atua o se afi mumū. Pe ua e vaai i ni vaaiga faapena i lou olaga? Mauga, ma mauga mu ma liusuavai i Lona afioaga. E maoae o Ia! Ua taumafai tagata e faagalo le silisiliese o le Atua, ma ua sili ai le lalolagi ia i latou, ma ua sili atu atunuu ia i latou. O le mea moni, atonu e manatu nisi tagata e sili atu lenei atunuu nai lo le Atua. O se malo matagofie aua na Ia faia lena mea e Ia lava. Ae e lē faapea ai o le a Ia tuu i ai Lona aao pe a tautala e pei o se tarako mulimuli ane ma alu atu i le faiga o le lalolagi ona o mea eseese o loo tutupu. E sa'o lelei lava. Ae e leai se malo, tagata, vaega, tiapolo po o se temoni po o se agelu e sili atu nai lo le Atua, le Silisili Ese. E mafai ona ia luluina mea. O lona uiga o le a Ia afio mai i lalo. Amene. Se itula e ola ai! O le a ou faitauina se vaega o lenei mea. O se faʻamatalaga iinei: E foliga mai, o le 1980s o le a aumaia ai se taimi o le vevesi faʻapolokiki o sea natura, ma o le ulufale atu i le 1990s o le a tatou vaʻaia ai le leaga. O suiga eseese, o mea fou tatou te lei vaai muamua lava i ai i le talafaasolopito o le lalolagi o loo oo mai iina—o lea natura ma le tele o le a tagi ai le lalolagi mo se pule.

O le a faaletonu mea i se auala faapena, matamata ma vaai. O le a latou valaau atu i ai-o se pule e tulai mai. O le a faataunuuina lea i le afio mai o se taʻitaʻi o le lalolagi. Ua taʻua o ia e le Tusi Paia o le anetikeriso [2 Tesalonia 2:4], ma o le televave o le tuputupu aʻe o mea tutupu i le lalolagi o lona uiga na o ni nai tausaga. O mea tatou te vaʻaia i le Tusi Paia i faʻailoga ma mea ofoofogia - na o ni nai tausaga e totoe ae tatou te leʻi maeʻa le seleselega o le talalelei. Ua tatou ulu atu ma o mai i le luluina o le seleselega o le talalelei. O aputi [o le a] luluina ese. Ua muta uma. O le a faaiuina i ni nai tausaga. E tatau ona galulue tagata o le Atua e sili atu nai lo se isi lava taimi muamua. O faailoga uma lava e faasino atu i le mea moni o i tatou o le tupulaga mulimuli faamaoni o lenei vaitaimi lea na fetalai ai Iesu i le Luka 21:32 [lea na ou tautala ai]. O le fuga o le mati. Sa matou vaai ua taunuu. Na avea Isaraelu ma malo. O mafui‘e ma fa‘ama‘i, ma le fememea‘i, o le tau, ma mea uma e fa‘apotopotoina i le i‘uga o le lalolagi.. O mea uma na tutupu na tutupu ina ua toe foʻi atu Isaraelu i o latou aiga—o le fuga o le mati. Sa ia fai mai o le tupulaga o le a vaai e faapotopoto faatasi i se tasi taimi o le a le mavae atu lena tupulaga seia faataunuuina nei mea. Ma ou te alu atu e aumai la'u fanau. E toafia outou e talitonu i lena mea?

Ua tatou i ai i se vaitaimi o suiga e aoina ai le seleselega mulimuli. Ma o le a avea o se lulu vave puupuu malosi mai le Alii. Ua luluina le lalolagi iina, ua luluina le natura, ua luluina tulaga o le tau, ma se vevesi faaleagaga mai le Silisiliese. O mea uma e le mafai ona luluina e ia. Ua tusia i lalo. Ia outou vivii atu i le Alii! Faalologo ia tagata uma i luma o le Alii aua ua siitia o ia mai lona Mauga Paia e alu ifo e aumai i tatou. Amene. E toafia outou e talitonu i lena mea i lenei taeao? O le mea moni, o le faamaoniga—o le faatuatua e maua mai i le talitonu i le Upu. E sili atu le fa'amauina i lalo i le [fa'atuatua ma le Upu] ne'i luluina oe. E mamana lena upu! Na Ia fetalai mai e ala i le Upu, e ala i le mana o lena Upu, o le a e faailoa atu ai le mea e le mafai ona luluina. E toafia outou e talitonu i lena mea?

O lenei ua e fai mai, e faapefea ona e faamatalaina i latou—o taupou valelea, ma le au popoto? Ia, se'i ou faamatalaina atu. Fai mai le Tusi Paia taupou o lona uiga sa ia i latou le Upu. Latou te iloa se vaega o le Upu, ae latou te leʻi tuʻuina atu le mana o le gaioiga-o le mana faauuina o le Agaga Paia e pei o le uluai Penetekoso e leʻi i ai. Fai mai le Tusi Paia, ua na ona latou momoe lava. Sa le lava a latou suauu e faamumu ai a latou lamepa. Sa latou momoe. Ae o isi sa iai le suāuu i le Afioga a le Atua—le mana o lenā Upu—sa mumū pea a latou moli, vaai? Ma ua oo mai le itula o le tulua o po. O lea la, ua tatou iloa ai, e oo lava i nisi o i latou na luluina iina—o loo i ai se luluina iina. E sili atu ia te oe le mana o lena Upu. E sili atu ona fa'amausaliina oe i le fa'atuatua ma le mana o le Upu. E toafia outou e talitonu i lena mea i aso nei?

Ia manatua la pe na faapefea ona faitau i luma [i le amataga] o lenei [feau] e uiga i le aapa atu, faafoliga, mafaufau i lo latou ala ese mai ai, ma isi mea tatou te tuu ai iina.. E lē aafia ai le au Kerisiano. Ua iā i latou le Afioga a le Atua. O le mea moni. Ua tatou iloa e lelei o tatou mafaufau. Na ia fai mai o le a ou avatu ia te oe se mafaufau lelei. Ou te faatumuina lou loto i le alofa. O le a tatou maua se mafaufau lelei i le iʻuga o le tausaga. E te talanoa e uiga i se luluina, o se le mautonu, le mautonu ma le atuatuvale, o le a i ai iina mo le lalolagi. Pe le o se mea matagofie ea le iloa o le Silisili Ese? O upu uma o na tusitusiga paia ma upu uma o na valoaga o le a taunuu. O i latou uma! Oka se taimi e faalogo ai tagata i ia mea, ma iloa e tagata ia mea mai le Alii, ma faasino atu e le Alii i tagata le ala e saunia ai, ma mea o le a oo mai i aso ma tausaga o i luma! E tatau ona tatou vaavaai mo le Alii o Iesu i aso uma. Fai mai se tasi o afea e afio mai ai le Alii? O aso uma lava—na o le vaavaai mo Ia i aso uma. E toafia outou e talitonu i lena mea? E matua latalata lava.

Ou te manao ia outou tutu i luga i o outou vae iinei i lenei taeao. O mea mamana sili e sau mai le Alii. E te sii ou lima i le ea. Afai e te manaomia le Alii o Iesu, e te talia o Ia i le taimi nei. Se itula! E te le mana'o e luluina oe. E te manaʻo e maua lena Afioga a le Atua i totonu ia te oe ma tuu atu lou loto i le Alii o Iesu? Tau lava o lou taliaina o Ia i lou loto. Ua ia faia le galuega. E leai se mea e tatau ona e faia i lena mea. Ua ia faia lena mea. Talitonu mai ia te au, ua Ia faia se galuega maoae. E leai se mana i se tagata e pei o lena Agaga Paia e liua ai le agaga. E te aapa atu. O le faatuatua faigofie lena e pei o se tamaitiiti. Tau lava o le aapa atu. Ua e talia le Alii o Iesu Keriso. Salamo i lou loto. E te maua le Tusi Paia ma talitonu i Upu uma o iai.

E te mana'omia se vavega? E tatau ona e aumaia i inā pe a ou tatalo pe a tatou tatalo mulimuli ane po o luga o le pulelaa. A o tatou tatalo mo e mama’i, tatou te vaaia ai vavega tetele. Ma o tagata uma o i ai iinei, amata mai i lenei tausaga, e oo mai i le faaiuga o lenei mea iinei ma le taimi tatou te totoe, ia tatou tatalo ina ia faasaoina e le Atua nisi agaga, agai i luga o talavou ma tagata o lenei atunuu, ma fesoasoani o i latou o e saisaitia ma maileia i totonu, ma tausia lena Upu a le Atua ia ola i Lona mana. Sii i luga ou lima ma tatou olioli ai. O le a tatou toe foi mai iinei i le po nei ma le mana. Sau ia ma olioli. Ia tatou olioli i le Alii. Tatou faafetai i le Alii i le taimi nei. O outou e fia tuuina atu o outou loto i le Alii, tau lava o le faafetai i le Alii o Iesu aua o loo i ai o Ia i soo se mea. O i latou o loo i luga o le kaseti, togi o outou lima i luga o le ea aua ua Ia faauuina lou fale. Ua ia faauuina lou tino. O loo Ia faauuina oe. E le mafai ona ia fesoasoani ia te oe i aso o i luma.

Alu i totonu o aiga, Le Alii e. Fa'asolo mai po'o ai lava o lo'o fa'alogologo i le kaseti lea. Alu i lou mana. Faamanuia i latou uma taitoatasi. Faamalolo ma faia vavega. Aveese tiga le Alii. Faaliliuina agaga. Aumai le mana o le Alii. Fafagu i latou e ala i faaaliga. Tuu atu ia i latou e vaai i le malamalama mai le Silisili Ese. Ia faamanuia e le Alii o outou loto. Ua e sauni? Oi, e maoae o Ia! E faafetai le Alii. Oute alofa ia oe. Faafetai Iesu. Aveese tiga. Aveese popolega. Faafetai Iesu!

100 - O le Mea