Ose taimi filemu ma le Atua vaiaso 016

SE TAIMI FILEMU MA LE ATUA

O LE ALOFA IA IEOVA E FAATAU. E ui i lea, o nisi taimi e mafai ona tatou tauivi ma le faitau ma le malamalama i le savali a le Atua ia i tatou. O LE FUAFUAGA LENEI TUSI PAIA UA FUAFUAINA E AVEA I LE AFIOGA A LE ATUA I LE AFIOGA I LE ASO ATA, O ANA FOLAFOLAGA MA ONA FANAGOAGA MO LO TATOU LUMAU, I LE LALOLAGI AO LE LAGI, I LE TAGATA FAATUATUA MONI, Suesue – (Salamo 119:105).

VAIASO #16

Na faapea mai se faifeau i se tasi taimi, “E lei faasatauroina Iesu Keriso i se falesa i le va o moligao e lua ae i luga o se satauro i le va o tagata gaoi e toalua. Na faasatauroina o Ia i le ituaiga o nofoaga e tautala ai tagata tauemu, e fetuu ai tagata gaoi ma e taaalo ai fitafita ma tauemu. Ona o i inā na maliu ai Keriso ma talu ai o le mea foʻi lenā na Ia maliu ai, o i inā e mafai ai e Kerisiano ona tufa atu lana feʻau o le alofa auā o le uiga tonu lenā o le Faa-Kerisiano moni.”

Ua tatou faia se feau mai le Atua. Ua galo ia i tatou o ia o le Ovasia Sili moni. Tatou te pisi i tatou lava e tau atu i le Atua e faia mea lelei uma e tatau ona tatou faia; asiasi i e mama'i, matitiva, matitiva ma isi; ia saunia mea mo i latou, ia faalaeiau i ē o i le falepuipui, ia tautala atu i ē agasala. Tatou te mananao i le Alii e faia nei mea uma a o tatou tatalo atu ia te Ia. E faigofie tele mo le Kerisiano. Ae o le mea moni, e faatoʻā mafai e le Atua ona faia na mea e ala iā i tatou pe a tatou lotomalilie. A e laa i fafo e fai, o le Agaga Paia lea o loo ia te oe e fai ai le talaiga, ua na o oe o se tino e ausia ai le talaiga. O le faaolataga e patino. E tatau ona soifua Keriso i totonu ia i tatou taitoatasi.

aso 1

Kolose 1:26-27 , “E oo lava i le mea lilo na natia talu mai anamua ma tupulaga, a ua faaalia nei i lana au paia: O i latou ua finagalo le Atua e faailoa atu ia te i latou le tele o le mamalu o lenei mea lilo i nuu ese; o Keriso lea o i totonu ‘iā te ‘outou, o le fa‘amoemoe o le mamalu; ina ia matou tuuina atu tagata uma ia atoatoa ia Keriso Iesu.”

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

Iesu Keriso o le agaga manumalo silisili

Manatua le pese, “O! E maeu lo’u alofa ia Iesu.”

Faailoga 1: 22-39

Luka 4: 16-30

Mata. 4: 1-25

Mat.6: 1-16

I nei mau, o le a e vaai ai a o amataina e Iesu Keriso lana galuega i le lalolagi; e ala i le faasino atu i tusitusiga paia, (Luka 4:18). Sa ia ta'ua pea le Feagaiga Tuai, Salamo ma perofeta. Sa ia faasino atu pea i tusitusiga paia ma faaaoga faataoto e tuuina atu ai ana aoaoga, lea na aumaia ai le manaomia o le salamo i le tele o olaga. E na o le pau lava le auala e oo atu ai i le loto o le tagata agasala, o upu a le Tusi Paia, (Epe. 4:12, “Aua o le afioga a le Atua e vave ma malosi, e sili foi lona maai i pelu uma e faatau maai itu, e tutui foi i le pelu. e vavaeeseina ai le agaga ma le agaga, o soogaivi ma le aano, o le faamasino foi o ia i manatu ma faamoemoega o le loto.” O le Afioga a le Atua o Iesu Keriso lea, ia manatua le Ioane 1:1-14 , o le upu lea na amata ai e Iesu lana fetalaiga. agaga manumalo po o le faaevagelia e ala i le faaaogaina o le afioga a le Atua, ma o se faataitaiga foi ia i tatou, le auala e manumalo ai agaga e ala i le talaiga o le afioga moni a le Atua.

Sa Ia aoao atu ma molimauina le talalelei a le lagi i le alofa, mana ma le agalelei.

Mata. 5: 1-48

Mat.6: 17-34

Mat.7: 1-27

I talaiga a Iesu Keriso, na ia tuuina atu ai le faamoemoe i e ua leai se faamoemoe. Sa ia fesoasoani i tagata e iloa le agasala, faaalia ma faamatala le mana o le faamagaloga.

Sa ia aoao atu i tagata e uiga i le tatalo ma ola ai o ia lava i se olaga tatalo. Sa ia lauga atu e uiga i le anapogi, foai atu ma faatino.

Sa ia faamatala atu iʻuga ma faamasinoga mo le agasala a o ia talaʻi atu e uiga i seoli. Na ia folafola atu le tele o mea, afai e faalogo se tagata, talitonu ma galue i ai, o le a faaolaina o ia ma faamoemoe i le lagi.

Na ia talaʻi tasi i le tasi i le tele o tulaga ma e sili ona patino e pei o Sakaio, le fafine na maua i le puna toto, le tauaso Patimaio ma le tele o isi.

Sa ia faaalia pea le agaalofa. Ina ua ia fafagaina le faitau afe o tagata i le taimi e tasi, ina ua uma ona latou faalogo ia te ia mo le 3 aso e aunoa ma se meaai. Sa alofa mutimutivale o Ia iā i latou. Sa ia faamaloloina soo i latou uma na o mai mo faamalologa, ma tuliesea temoni e tele. Manatua, o le tagata sa i ai lekeona o loo umiaina o ia.

Mata. 6:15, “Ae afai tou te le faamagalo atu i tagata ia latou agasala, e le faamagaloina foi outou e lo outou Tama.”

Galuega 9:5, “O a’u o Iesu ua e sauaina: e faigata ia te oe ona aa i tui.”

aso 2

Ioane 3:13, “E leai foi se tasi na alu ae i le lagi, na o ia na alu ifo mai le lagi, o le Atalii lea o le tagata o i le lagi.”

Ioane 3:18, “O le faatuatua ia te ia e le faasalaina o ia;"

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

O Nikotemo

I le po

Manatua le pese, “E le o se mea lilo.”

Ioane 3: 1-21

Efeso. 2: 1-22

O le manumalo o le agaga sa i ai lona faavae i afioga a Iesu Keriso ia Nikotemo. ‘Ua alu atu o ia ‘iā Iesu i le po, ma fai atu ‘iā Iesu, “E lē mafaia e se tasi ‘ona fai o ia fa‘ailoga e te faia, pe ‘āfai e lē ‘iā te ia le Atua. O ia o se Rapi, ma e lotu, ae na ia iloa e iai se mea e ese ai Iesu ma ana aʻoaʻoga.

I le tali atu a Iesu ia Nikotemo, na faapea atu, A le toe fanauina le tagata, e le mafai ona iloa e ia le malo o le Atua.

Ae sa le mautonu Nikotemo ma fesili ia Iesu, pe mafai ea e se tagata ona ulu atu i le manava o lona tina, ma fanau mai pe a matua?

Na faamanino mai e Iesu i lona fetalai atu ia te ia; Afai e le fanau se tagata i le vai ma le Agaga, e le mafai ona sao o ia i le malo o le Atua.

Ina ia toe fanaufouina, e tatau i se tasi ona faailoa atu o i latou o se tagata agasala, saili po o fea le vaifofo o le agasala; o le Koluse lena o Kalevario na faasatauroina ai Iesu. Ona faamagaloina ai lea o agasala, i le toto na faamaligiina e lesu i luga o le satauro, e fai ai le togiola mo outou ; e tatau ona e taʻutaʻu atu au agasala ma taʻutaʻu atu na faamaligiina le toto o Iesu mo le faamagaloina o au agasala. Talia ma liliu mai o outou ala leaga e ala i le moni o tusitusiga paia.

Faailoga 1: 40-45

Luka 19: 1-10

Roma 1: 1-32

Na sau le lepela iinei ia Iesu ma aioi mai ia te ia ma tootuli ia te ia ma aioi atu ia te ia ina ia faamamaina o ia. I le avea ai ma se lepela sa le mafai ona ia fegalegaleai ma tagata ma e masani ona ia aveina se logo e faailoa atu ai i soo se tasi o loo siomia ai i latou ua latalata mai se lepela ina ia aloese mai le fesootai. Seʻi manatu i le faalumaina na ia fesagaʻia ma leai se lumanaʻi. Ae na ia iloa e na o Iesu e mafai ona suia mea ma faamālōlōina o ia. Ua molimau le Tusi Paia na ootia Iesu agaalofa. ‘Ua pa‘i atu fo‘i ‘iā te ia, ma fai atu ‘iā te ia, ‘ia e mamā ‘ona te‘a loa lea o le lepela ‘iā te ia. Na faatonuina o ia e Iesu e faalologo le mataupu ma e leai se tala e fai atu e uiga i ai ae na le mafai e le tagata fiafia ona taofia o ia lava ae ona o le olioli na lomia pe molimau atu ma sasaa atu le mataupu o lona faamalologa.

Ioane 3:3, “E moni, e moni, ou te fai atu ia te oe, a le toe fanauina le tagata, e le mafai ona vaai o ia i le malo o le Atua.”

Ioane 3:5, “E moni, e moni, ou te fai atu ia te oe, a le fanau se tasi i le vai ma le Agaga, e le mafai ona sao o ia i le malo o le Atua.”

Ioane 3:16, “Aua ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.”

aso 3

Ioane 4:10, “Afai e te fou i le meaalofa a le Atua, ma le ua fai atu ia te oe, Au mai ia te au ou te inu; po ua e ole mai ia te ia, ona ole mai ai lea o ia ia te ia, ona foaiina atu lea e ia ia te oe o le vai ola.”

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

O le fafine Samaria i le vaieli

Manatua le pese, “Amazing Grace.”

Ioane 4: 7-24

Epe. 7: 1-28

O le manumalo sili o le agaga, o lo tatou Alii o Iesu Keriso, na amataina se talanoaga ma le fafine Samaria i le vaieli; ina ia maua ai e ia le avanoa e molimau atu ai e ala i le faaaogāina o le tomai o le fafine. Sa sau o ia e asu vai ma sa i ai mea faigaluega uma e aumai ai le vai. Ae na fetalai Iesu i le fuaiupu e 7, “Aumai ia ou te inu,” ma na tali atu ai le fafine, ma na amata ai e Iesu lona agaga manumalo po o le faievagelia. Na fetalai Iesu iā te ia, e lē pei o se isi lava tane, ma na ia faaalia le meaalofa o le poto e faatatau i nisi o vala o lona olaga; i le fuaiupu e 19, na faapea mai ai le fafine, “Le Alii e, ua ou iloa o oe o le perofeta.”

Sa faamatala atu e Iesu ia te ia le Tusi Paia.

Sa ia talitonu o Iesu o le Keriso le mesia lea sa ia iloa ma sa aoaoina e sau. Ma sa faamaonia e Iesu ia te ia i le faapea atu, “O a’u o lē tautala atu ia te oe, o ia lava lea.” Oka se asiasiga na ia maua. Aua nei galo lau itula o asiasiga. Sa salamo o ia ma liua; ma avea loa ma se agaga manumalo.

Ioane 4: 25-42

Epe. 5: 1-14

Na tuʻua e le fafine lana ipu vai i inā, ua tumu i le fiafia, na maua o ia e le agaga o le Atua e ala i le talaʻiga a Iesu Keriso. ( Mareko 16:15-16 ) O le poloaʻiga lea i tagata talitonu uma, e pei o le fafine i le vaieli, e tatau ona tatou ō e molimau atu i isi i mea na faia e Iesu mo i tatou.

‘Ua alu atu o ia i le ‘a‘ai ma fai atu i tagata, “O mai ia, ‘inā va‘ai i le tagata, ‘ua ta‘u mai e ia ‘iā te a‘u mea uma na ‘ou faia; Na tauanauina o ia, ma tuu ai lana fagu vai e alu e molimau. Na ō mai tagata Samaria ma faalogologo iā Iesu mo i latou lava. ‘Ua fa‘atuatua fo‘i e to‘atele ‘ona o lana tala‘iga o le afioga.

Sa latou fai atu i le fafine, ina ua uma ona faalogo ia Iesu, “O lenei ua matou talitonu ai, e le ona o lau upu: aua ua matou faalogo ia te ia, ma ua matou iloa o le Keriso moni lava lenei, o le Faaola o le lalolagi.”

Ia manatua, o le Faatuatua e oo mai i le faalogo, ma le faalogo i le afioga a le Atua.

Ioane 4:14, “A o se inu i le vai ou te avatu ia te ia, e le toe fia inu ia e faavavau; a o le vai ou te avatu ia te ia, e avea i totonu ia te ia o le vaipuna e puna i luga i le ola e faavavau.”

Ioane 4:24, “O le Atua o le Agaga lava ia; o e tapuai foi ia te ia e tatau ona tapuai ia te ia i le agaga ma le faamaoni.”

Ioane 4:26, “O a’u o lē tautala atu ia te oe, o ia lava lea.”

aso 4

Mata. 9:36-38 , “A ua silasila atu o ia i le motu o tagata, ona mutimuti vale ai lea o lona alofa ia te i latou, ona ua vaivai i latou, ma ua faataapeapeina, e pei o mamoe ua leai so latou leoleo. ‘Ona fetalai atu lea o ia i ona so‘o, “E tele le saito e seleseleina, a e to‘aitiiti le ‘au faigaluega; O lenei, ia outou tatalo i le Alii e ana le saito e seleseleina, ina ia aauina mai e ia le au faigaluega i lana saito e seleseleina.”

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

Le tagata Impotent i le vaitaele

Manatua le pese, “Na o le Talitonu.”

Ioane 5: 1-21

1 Samu. 3:1-21

Sa savali le Alii i ala ma tulimanu o Ierusalema; ma i se tasi taimi na sau ai o ia i Petesa i le mea sa i ai le vaitaele. E tupu le vavega ina ua sau se agelu e faagateteina pe faagateteina le vai o le vaitaele i se vaitau patino. So'o se tasi e muamua ulu i le vaita'ele pe a uma le agelu, 'ua fa'amālōlōina o ia i so'o se ma'i sa ia te ia.

O lenei mea na tosina mai ai le tele o tagata o loʻo manaʻomia le fesoasoani e pei o tagata mamaʻi, tauaso, tu, mamae, ma isi. Ae na o le toatasi lava le tagata e mafai ona faamaloloina. Po o ai lava e ulu muamua i le vai.

‘Ua maliu atu Iesu i le vaita‘ele, ‘ona silafia ai lea e ia o le tagata o lo‘o ta‘oto, ‘ua ma‘i fo‘i o ia i tausaga e tolugafulu ma le valu. Na amata ona manumalo Iesu i lona agaga e ala i le faauaʻi atu o le tamāloa; ina ua Ia fetalai, “E te faamaloloina ea? O lona uiga, e te manaʻo e te faʻamalolo? Na faamatala e le tagata ma’i lona tiga, e leai se tasi e mafai ona fesoasoani muamua ia te ia i totonu o le vaitaele; o isi na muamua atu ma fa'ase'e ia te ia i nei tausaga uma. Peitai e lei fiu lenei alii ae sa faaauau pea ona sau ma le faamoemoe e iai se aso e tupu ai. Ae o le 38 tausaga o se taimi umi. Ae o le mea mulimuli, o le fuafuaga paia a le Atua na faia, o Iesu Keriso, o le na galue i ai le agelu ma o le na foafoaina le agelu na afio mai i le vaitaele lava ia. Ma fesili atu i le tagata e te malolo ea? Ua fetalai atu Iesu, E te le tau alu atu ia te ia i le vaitaele, o i inei le e sili atu i le agelu, o i inei foi le taelega; Tu ia i luga, ave lou moega, ma savali. Ma o le taimi lava lena, na malolo ai o ia ma ave lona moega ma savali ina ua mavae le 38 tausaga.

Ioane 5: 22-47

1 Samu. 4:1-22

Na tupu lenei vavega i le aso sapati, ma ina ua latou vaai ma faalogo i ai, sa tausuai ma sauaina le Iutaia ma saili e fasioti ia Iesu.

Sa i ai nei tagata Iutaia ma lenei tagata maʻi mo le 38 tausaga ma e leʻi mafai ona latou faia se mea mo ia, e oo lava i le lē taofia o isi ina ia alu atu i le vaitaʻele ona o le faaosoina e le agelu. Ma o lenei sa faia e Iesu le mea sa le mafai ona latou faia; ma sa le mafai ona latou vaai atu i le alofa mutimutivale o le Atua i le tagata maʼi ae sa faaumatia i latou i le sapati na latou sauaina ai Iesu ma mananao e fasioti ia te ia. O le natura o le tagata e matua matautia lava ma e le mafai ona vaai i le vaaiga a le Atua.

Mulimuli ane na maua e Iesu lenei tagata ma fetalai atu ia te ia, “Faauta, ua e malolo; aua e te toe agasala ne’i oo atu ia te oe se mea e sili ona leaga.” O ai e mana'o e toe agasala ma le loto i ai pe a mavae lenei lavea'iga mai le 38 tausaga o le nofo pologa i le tafeaga a Satani.

Ioane 5:23, “Ina ia ava tagata uma lava i le Alo, faapei ona latou ava i le Tama. O lē lē āva i le Alo ua lē āva foʻi o ia i le Tamā o lē na auina mai o ia.”

Ioane 5:39, “Ia outou suesue i tusi; aua ua outou manatu tou te maua ai le ola e faavavau: o i latou foi ia o loo molimau ia te au.”

Ioane 5:43, “Ua ou sau i le suafa o lo’u Tama, ae tou te le talia a’u: afai e sau se tasi i lona lava igoa, tou te talia o ia.”

aso 5

Mareko 1:40-42, “Ona sau ai lea ia te ia o le lepela, ua aioi mai ia te ia, ua tootuli ia te ia, ma faapea mai ia te ia, Afai e te finagalo i ai, e te mafaia lava ona faamamāina a’u. ‘Ona mutimuti vale ai lea o le alofa o Iesu, ‘ua a‘apa atu lona aao, ma pa‘i atu ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te ia, ‘Ou te fa‘amamāina oe. ‘Ua uma ‘ona tautala o ia, ‘ona te‘a loa lea o le lepela ‘iā te ia, ‘ona mamā ai lea o ia.”

Ioane 9:32-33 , “Talu mai le amataga o le lalolagi, e lei faalogoina lava e se tasi na faapupulaina mata o le na fanau mai o tauaso. Ana le mai le Atua lenei tagata, e le mafaia e ia ona fai se mea.”

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

O le tagata na fanau mai o tauaso

Manatua le pese, “Ou te alofa ia Iesu.”

Ioane 9: 1-20

Salamo 51: 1-19

Isaia 1: 12-20

E le o tagata uma e i ai se le atoatoa po o se ma'i o se taunuuga o le agasala. E pei ona fetalai Iesu i le Ioane 9:3, “E lei agasala foi lenei tagata, po o ona matua, a ia faaalia ai galuega a le Atua ia te ia.” O le tagata lenei na fanau mai o tauaso; ma ua avea nei ma tane ae le o se pepe. Sa i ai iina le tauaso na faalogo i le fetalaiga a Iesu; o Iesu lena na tuuina atu ia te ia le faamoemoe ma le faatuatua e talitonu ai e tetee atu i aoaoga faasaienitisi uma ma manatu faatemoni i ia tulaga. Na fa‘au‘u e le ALI‘I ona mata i lona lava feanu i le ‘ele‘ele ma faia ai se omea i le feanu mo le fa‘au‘uina. Ma fai atu ia te ia e alu i le taelega o Seloa (aauina) ma o ona mata. Na alu o ia ma mulumulu ona mata ma sau ai ua vaai.

Na fai mai tagata, e le o ia ea na aisi? Ua fai mai isi e pei o ia: A ua fai mai o ia, "O aʻu lenei." Na amata ona manumalo o ia i lona lava agaga, ma faapea atu, “O le na faia lenei vavega ia te au e le o se agasala o ia, o ia o le perofeta.”

Ioane 9: 21-41

Galuega 9: 1-31

Sa le talitonu tagata Iutaia sa tauaso o ia seia oo ina latou valaau i ona matua ma fesili atu ia i latou. Ina ua la faia, sa faapea atu ona matua, “Ua ma iloa o le ma tama lenei, na fanau mai o tauaso. A ‘ua matou lē iloa pe se a le mea ‘ua va‘ai nei; ma te le iloa foi po o ai na faapupulaina ona mata: ua matua o ia; fesili atu ia te ia: na te tautala mo ia lava.” O se tali lena o le poto ma le upumoni.

O ia o se tagata matua ma e le mafai ona faafitia le molimau a lona Atua.

Sa ia te ia ona luitau ma le lotovaivai mai tagata ae na faamalosia ai o ia. Sa amata ona ia talai atu i tagata i le fuaiupu 30–33; (Suʻesuʻe lana talaʻiga ma o le a e vaʻavaʻai ai i le liua e aumaia i se tagata, lototele, upumoni ma le naunautai).

Ioane 9:4, “E tatau ona ou faia galuega a lē na auina mai aʻu, a o ao;

Isaia 1:18, “O mai ia, ina tatou talanoaina faatasi, ua fetalai mai ai Ieova: e ui lava ina pei o ofu mumu a outou agasala, e sisina ia e pei o le kiona; e ui lava ina mumu ia e pei o le mūmū, e pei o fulufulu mamoe.”

(E te talitonu ea i le Alo o le Atua? Ua tali atu o ia, ua faapea mai, Le Alii e, o ai ea ou te faatuatua ia te ia?)

Ona fetalai atu lea o Iesu ia te ia,

Ioane 9:37, “Ua e vaai ia te ia, o ia foi o loo tautala ma oe

aso 6

Mata.15:32, Ua valaau atu Iesu i ona soo ia te ia, ua faapea atu, “Ua ou alofa atu i le motu o tagata, aua ua tolu nei aso o latou faatasi ma aʻu, e leai foʻi ni a latou mea e ʻai; latou te matapogia i le ala.” O i latou fo‘i na ‘a‘ai e fa afe o tane, ‘ae fa‘aopoopo i fafine ma tamaiti.

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

O le fagaina o le fa ma le lima o afe

Ma le fafine Kanana.

Manatua le pese, “Pass Me Not.”

Ioane 6: 1-15

Mata. 15: 29-39

Ina ua uma ona faia e Iesu vavega e tele i ē mamaʻi; na mulimuli atu ai le motu o tagata e toatele. ‘Ua maliu a‘e o ia i le mauga ma ona so‘o, ‘ona ō mai ai lea o le motu o tagata e to‘atele.

O nei motu o tagata na faalogo ia te ia ma vaai i vavega, ma sa fai atu Iesu i le au soo e fai le motu o tagata e nonofo i vaega i luga o le mutia ma o lo latou aofaʻi e tusa ma le lima afe tane, e le aofia ai fafine ma tamaiti. Sa manaʻomia ona fafagaina i latou, auā ua leva ona latou mulimuli iā Iesu ma e toʻatele ua fia aai ma vaivai. Ua leai ni meaai a le au soo, ona fesili atu lea o Iesu ia Filipo, ua faapea atu, “O fea tatou te faatau mai ai areto e aai ai i latou nei?” Ona fai atu lea o Aneterea, Sa i ai le tama ma areto karite e lima, ma i'a laiti e lua. O le mea tonu lena na fai atu ai Iesu i le soo e nofo i lalo i le motu o tagata.

Na tago Iesu i areto e lima; ‘ua fa‘afetai, ‘ona tufatufa atu lea e ia i le ‘au so‘o, ma le ‘au so‘o i ē ‘ua nonofo i lalo; fa‘apea fo‘i ma i‘a pe a latou loto i ai. Ina ua uma ona fafaga i latou, ona tutumu ai lea o ato e 12 na aoina. O se vavega maoae lea. Ae ia manatua, Mata.4:4, “E le na o mea e ‘ai e ola ai le tagata, a o afioga uma e tulei mai i le fofoga o le Atua.”

Mata. 15: 22-28

Salamo 23: 1-6

O le Fafine o loo manaomia le areto a le fanau

Na alu atu le fafine Kanana iā Iesu ma alaga mai iā te ia, “Le Alii e, le Alo o Tavita, ia e alofa mai iā te aʻu; o lo’u afafine ua matua tigaina lava i se temoni.”

E le‘i fetalai atu Iesu i se ‘upu ‘iā te ia; auā o lo‘o ‘alaga mai o ia ‘iā te i tatou.

Ua fetalai atu Iesu ia te i latou, E lei auina mai a'u, ua na o mamoe ua se o le aiga o Isaraelu.

Ona sau ai lea o le fafine ma ifo mai ia te ia, ua faapea mai, Le Alii e, ia e fesoasoani mai ia te au. ( Manatua 1 Kori. 12:3 ). A ua fetalai atu Iesu, E le tatau ona ave le areto a tamaiti ma lafo i ulī.

‘Ua tali mai o ia, ‘ua fa‘apea mai, “E moni, le Ali‘i e; Sa faatupulaia pea e Iesu lona faatuatua, seia oo ina tautala o ia i le faatuatua. A aunoa ma le faatuatua e le mafai ona faafiafiaina le Atua. Ua fetalai atu Iesu, Le fafine e, e silisili oe faʻatuatua: ia faia ia te oe, pei ona e finagalo i ai. Ona malolo ai lea o lana tama teine mai lea lava itula.

Roma. 10:17, “O lea e oo mai ai le faatuatua i le faalogo ma le faalogo i le afioga a le Atua.”

1 Kori. 12:3, “E leai se tasi e mafai ona faapea o Iesu o le Alii, pe a na o le Agaga Paia.”

Epe. 11:6, “Ae a aunoa ma le faatuatua e le mafai ona faafiafiaina o ia: aua o lē alu atu i le Atua e tatau ona talitonu o loo soifua o ia, ma o ia foi na te tauia mai o e saili ma le filiga ia te ia.”

aso 7

Mata. 27:51–53, “Faauta foi, ua saeluaina le ie puipui o le malumalu, mai luga e oo i lalo; ma sa luluina le eleele, ma mavaevae papa; Ma sa tatalaina tuugamau; ma e toatele tino o le au paia na momoe ua toe tutū mai, Ma ua o mai i fafo nai tuugamau ina ua mavae lona toetu, ma ua o atu i le aai paia, ma ua iloa e le toatele.”

autu

Tusi Paia AM

Fa'amatalaga AM

Tusi Paia PM

Fa'amatalaga PM

Fuaiupu e Manatunatu ai

Le toe faatuina o e ua oti

Manatua le pese, “Ou te iloa o Ia.”

Ioane 11: 1-23

O Tesa. 4:13-18

O Mareta, Maria ma Lasalo o ni tuafafine e toʻalua ma o se uso na alofa i ai Iesu ma sa la alolofa foʻi iā te ia. Ae i se tasi aso na maʻi tigaina ai Lasalo ma sa latou auina atu se feʻau iā Iesu e faapea, “ua maʻi lē ua e alofa i ai.” Na fetalai atu Iesu i ona soo, “E le o le oti lenei ma’i, a e mo le viiga o le Atua, ina ia viia ai le Alo o le Atua.” Na nofo Iesu i le mea sa i ai mo isi aso e lua, ona filifili lea e toe alu i Iutaia. Ma ta’u atu i ona soo, “O loo moe la tatou uo o Lasalo; ae ou te alu e fafagu ia te ia na te moe.” Sa latou manatu o loo moe o ia ma e lelei mo ia. Ae na faamautinoa atu e Iesu ia i latou, ua oti Lasalo. ‘Ua ‘ou fiafia ‘ona o ‘outou, ‘ina ‘ua ‘ou lē i ai, ‘ina ‘ia ‘outou talitonu ai; e ui i lea ia tatou o atu ia te ia.

E fou lenei mea i le au soo, o le a le mea o le a Ia faia nei? Sa latou le iloa, aua i le fuaiupu e 16, na fai atu ai Toma i ona uso a soo, tatou o foi, ina ia tatou oti faatasi ma ia. Ina ua latou taunuu, ua fa aso sa i ai Lasalo i le tuugamau.

Ua leai se faamoemoe, ina ua mavae aso e fa i le tuugamau, masalo ua oo mai le pala.

‘Ua fetalai atu o ia ‘iā Mareta ma Maria, ‘ua na iloa atu fo‘i Maria ma Iutaia o fetagisi, ‘ona tigā ai lea o lona loto, ma ‘ua atuatuvale, ma ‘ua tagi Iesu. I le tuugamau na tepa aʻe ai Iesu ma tatalo i le Tamā ma ina ua uma ona ia alaga ma le leo tele, “Sau ia Lasalo i fafo.” Ona sau ai lea i fafo o lē na oti ua fusifusia ona lima ma ona vae i ofu tuugamau, ma ua fusifusia ona fofoga i le solosolo, ona fetalai atu lea o Iesu ia te i latou, “Tatala ia ia te ia, ma tuu atu e alu. E to‘atele fo‘i Iutaia o ē na ō mai ‘iā Maria, ma va‘ai i mea na faia e Iesu, ‘ua fa‘atuatua ‘iā te ia. Manuia agaga moni e le Alii o Iesu Keriso.

Ioane 11: 22-45

1 Kori. 15:50-58

E toatele tagata Iutaia na o mai e faamafanafana i le aiga. ‘Ua fa‘alogo Mareta ‘ua latalata Iesu i lo latou fale, ‘ona alu atu ai lea e fa‘afetaia‘i ‘iā te ia. ‘Ua fa‘apea atu fo‘i o ia, “‘Ana e i‘inei, po ‘ua lē oti lo‘u uso; A ua ou iloa, e oo lava i le taimi nei, o mea uma e te ole atu ai i le Atua, e foaiina mai e le Atua ia te oe. (E lei maua e Mareta le faaaliga atoa o le Atua lea na ia talanoa i ai ma e leai lava se isi Atua ua na o Iesu le Keriso).

Iesu, na fetalai atu le Atua lava ia ia te ia, “E toe tu mai lou tuagane.” Ua tali atu Mareta, ua faapea atu, “Ua ou iloa e toe tu mai o ia i le toe tu i le aso gataaga, (Faaa. 20). E maeu a tatou tapuaiga i nisi o taimi e aunoa ma se faaaliga talafeagai. Ona fetalai atu lea o Iesu ia te ia, “O a’u nei o le toetu ma le ola: o le faatuatua mai ia te au, e ui lava ina oti, e ola lava ia; E te talitonu i lenei mea?” Manatua le 1 Tesa. 4:16-17. O e ua oti ma e ua ola ua suia faatasi. Toetu ma le ola.

Ioane 11:25, “O a’u nei o le toe tu ma le ola: o le faatuatua mai ia te au, e ui lava ina oti, e ola lava ia.”

Ioane 11:26, “O i latou uma foi e ola ma faatuatua mai ia te au, e le oti lava e faavavau. E te talitonu i lenei mea?”