Ose taimi filemu ma le Atua vaiaso 003

Print Friendly, PDF & Email

SE TAIMI FILEMU MA LE ATUA

O LE ALOFA IA IEOVA E FAATAU. E ui i lea, o nisi taimi e mafai ona tatou tauivi ma le faitau ma le malamalama i le savali a le Atua ia i tatou. O LE FUAFUAGA LENEI TUSI PAIA UA FUAFUAINA E AVEA I LE AFIOGA A LE ATUA I LE AFIOGA I LE ASO ATA, O ANA FOLAFOLAGA MA ONA FANAGOAGA MO LO TATOU LUMAU, I LE LALOLAGI AO LE LAGI, I LE TAGATA FAATUATUA MONI, Suesue – (Salamo 119:105).

VAIASO 3

O le tatalo o le valaau lea i le Alii, ma o le a Ia tali mai ia te oe. Ia faaeteete ina ia e galue ma le malosi o le tatalo, ma e leai se mea e mafai ona tetee atu ia te oe.

aso 1

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O tusitusiga paia o loo molimau ia Iesu Keriso Galuega 9: 1-20

Salamo 89:26-27 .

(Manatua le pese, O Iesu le suafa sili ona suamalie ou te iloa).

O iinei na molimau atu ai Iesu Keriso ma faailoa atu o ia lava ia Paulo. Na taʻua o ia e Paulo o le Alii ae na taʻua foʻi e Anania o Iesu o le Alii.

E le gata i lea, “E leai se tasi e mafai ona ta’ua o Iesu o le Alii, pe a na o le Agaga Paia, “ (1 Korinito 12:3). O agelu i le Galuega 1, o le agelu na faaali mai o ni alii se toalua i ofu papae na faamaonia ai e mautinoa lava o Iesu ma valoia o le a Ia toe afio mai e pei ona ia toe afio i le lagi.

Galuega 1: 1-11

Salamo 8:1-9 .

O le Atua i le faatusa o le tagata faatoa maea lana misiona, (na asiasi mai le Atua i le tagata; o le a le tagata e te manatu mai ai ia te ia? ma le atalii o le tagata e te asiasi mai ai ia te ia?) i le lalolagi e tatala ai le faitotoa o le faaolataga ia i latou uma o e talitonu. . Na alu atu o ia i le parataiso e asiasi atu ia i latou sa i ai, ma sa ia tu e talaʻi atu i agaga i le falepuipui (1 Peteru 3:18-20).Na ia aoina ki o seoli ma le oti (Faaa.1:18). Na ave le parataiso i luga ae tuua seoli i lalo.

O le taimi mulimuli lea na vaaia ai Iesu i le lalolagi ma o se tasi o mea mulimuli na ia fetalai ai o loo i le Galuega 1:8. “E maua e outou le mana pe a afio ifo le Agaga Paia i luga ia te outou. A o vaavaai atu ona soo, ona aveina aʻe lea o ia; ona talia ai lea o ia e le ao nai o latou luma. Na faapea mai ni alii se toalua ua oofu i ofu papae (agelu), “O Iesu lena ua aveina ae nai ia te outou i le lagi, e faapea ona afio mai o ia, faapei ona outou vaavaai atu ia te ia o afio atu i le lagi.” O afea e tupu ai, e te fesili ifo ia te oe lava?

Galuega 9:4, “Saulo, Saulo e, se a le mea ua e saua mai ai ia te au?”

Galuega 9:5, “O a’u o Iesu ua e sauaina: e faigata ia te oe ona aa i tui.”

Galuega 1:11, “O outou tagata Kalilaia e, se a le mea tou te tutu ai ma vaavaai atu i le lagi? O Iesu lava lena, ua aveina ae nai ia te outou i le lagi, e faapea ona toe afio mai o ia, faapei o lona afio atu i le lagi na outou vaavaai atu i ai.”

 

aso 2

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O tusitusiga paia o loo molimau ia Iesu Keriso Faʻaaliga 4: 1-11

Manatua le pese, “E leai se mea na o le toto o Iesu.”

I inei e mafai ona e faitau ai e uiga i le molimau a manu feʻai e toʻafā ma toeaina e 24 o loo i le lagi o loo siʻomia le nofoālii o le Atua e uiga iā Iesu Keriso. O lenei mea o loʻo faʻaalia ai ua uma ona faʻatusalia e Iesu Keriso i le lagi le mea na Ia faataunuuina i le lalolagi i le Satauro. Na maliu o Ia mo i latou uma e talitonu. Faʻaaliga 5: 1-14 O nei manu fe'ai e fa ma toeaina e 24 o loo siomia uma i le nofoalii o le Atua, e oo mai lava i le taimi nei. E leai se tasi na maua e agavaa e ave le tusi, tatala, pe matamata i ai; ma ia tatalaina ona faamaufaailoga e fitu. ‘Ua fai atu le tasi toeaina ‘iā Ioane, ‘aua ‘e te tagi: fa‘auta, o le Leona o le itū‘āiga o Iuta, o le A‘a o Tavita, ‘ua manumalo o ia e tatalaina le tusi, e tatalaina ona fa‘amaufa‘ailoga e fitu. Auā na fasia oe, ma ‘ua e togiolaina i matou mo le Atua i lou toto (Iesu) mai itū‘āiga uma, ma gagana, ma nu‘u, ma nu‘u uma. E toatele foi agelu ua siosiomia le nofoalii ma manu feai ma toeaina, ua faapea mai, “E tatau lava le Tamai Mamoe (Iesu) na fasia na te maua le pule, ma le tamaoaiga, ma le poto, ma le malosi, ma le mamalu, ma le mamalu, ma le faamanu. Faaaliga 5:9, “E tatau lava ona e tago i le tusi ma tatala ona faamaufaailoga, auā na fasia oe, ma ua e togiolaina i matou mo le Atua i lou toto mai i ituaiga uma, ma gagana eseese, ma nuu, ma nuu ese.”

aso 3

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O le molimau ia Iesu Keriso e Ioane le Papatiso Ioane 1: 26-37

Manatua le pese, “Ua silisili oe.”

O Ioane le Papatiso, na vaai i le Tamai Mamoe a le Atua o le a fasia i luga o le Koluse o Kalevario:

Ae na vaai le aposetolo o Ioane i le Tamai Mamoe na tu e pei o le na fasia, Faaa. 5:6–9, aua foi na fasia oe ma ua e togiolaina i matou i le Atua i lou toto, mai i ituaiga uma, ma gagana eseese, ma nuu, ma atunuu. . O molimau ia e uiga ia Iesu e Ioane e toalua.

Faaa. 5:1-5, 12 . Na saunia e le Atua se tino mo le taulaga mo le agasala. E leai se tagata i le lagi, po o le lalolagi, po o lalo o le lalolagi, na mafai ona ia tatalaina le tusi, pe vaai i ai, o lea na afio mai ai le Atua i le tino o Iesu i le fanau mai o se taupou. Na afio mai o Ia o le Tamai Mamoe mo le togiola mo agasala. Na faamaligiina e le Atua lona lava toto e togiola ai le tagata. Sa i ai o ia i le lalolagi ae lei agasala. Ioane 1:29, “Faauta i le Tamai Mamoe a le Atua, na te aveesea le agasala a le lalolagi.”

Faaaliga 5:13, “Ia ia te ia o lē tiʻetiʻe i le nofoālii le faamanu, ma le faaneeneega, ma le viiga, ma le mana, ma le Tamai Mamoe (Iesu) e faavavau faavavau lava.”

 

aso 4

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O le molimau ia Iesu Keriso e ala mai ia Simeona

O le molimau ia Iesu Keriso e ala i Leoleo Mamoe

Luka 2: 25-32

Manatua le pese, “E i ai timuga o faamanuiaga.”

E fetalai mai le Atua i ona tagata e ala i lona Agaga Paia; e le oti Simeona seia vaai o ia i le faaola, o le Faaolataga o tagata, o le Keriso lea a le Alii. Na ole atu Simeona i le faatagaga a le Atua pepe, e alu ese atu ma le filemu e tusa ma lau afioga o faaaliga. Fai mai o ia, O Iesu o le malamalama e faamalamalamaina ai nuu ese, ma le mamalu o lou nuu o Isaraelu. Luka 2: 15-20 ‘Ua maua e leoleo mamoe ‘iā Maria, ma ‘ua va‘ai atu i le pepe o Iesu, ‘ona fa‘ailoa atu ai lea e i latou le ‘upu na ta‘u atu ‘iā te i latou e uiga i le tama, o Iesu. O le molimau ia Iesu Keriso o le Agaga o valoaga. Afai o ia te oe Iesu Keriso i totonu ia te oe ua i ai le valoaga i lou loto. Ia fai faapei o leoleo mamoe, molimau atu. Luka 2:29-30, “Le Alii e, ia e tuu atu nei lau auauna e alu ma le filemu, e tusa ma lau afioga; auā ua vaai o’u mata i lau faaolataga.”

Salamo 33:11, “E tumau e faavavau le finagalo o Ieova, o mafaufauga o lona finagalo i tupulaga uma lava.”

 

aso 5

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O le molimau a le au makoi ia Iesu Keriso Mata. 2:1-12.

Faataoto 8: 22-31

(Manatua le pese, E leai se uo e pei o lo'u Iesu faatauvaa).

O le soifua mai o Iesu Keriso na faailoa atu i nisi o tagata popoto uiga ese e ala i lona fetu i sasae. Sa latou o mai mo le faamoemoe e tapuai ia te ia. Na faafoliga foi e amioleaga e fia o mai e tapuai i le tamaitiiti, o Iesu ae pepelo e pei o le fuaiupu e 8, na faafoliga Herota e tapuai ia te ia. O le eseesega e faapea na o mai le au popoto ma sa taitaia e faaaliga. O e savali ea i faaaliga? Mata. 2: 13-23 O Herota o lē na faafoliga e fia ifo i le tamaitiiti o Iesu, na liua e avea ma tagata fasi pepe ma tamaiti. Mataio 2:13, “Aua o le a saili Herota i le tamaitiiti e fasioti ia te ia.”

Mafaufau i lau lava molimau ia Iesu le Keriso.

Mata.2:2, “O fea ua fanau mai ai o ia o le Tupu o tagata Iutaia? Auā na matou va‘ai i lona fetu i sasa‘e, ‘ona matou ō mai ai lea e ifo ‘iā te ia.”

Mata. 2:20, “Tulai ia, ma ave le tama itiiti ma lona tina, ma o atu i le nuu o Isaraelu;

aso 6

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O le mau ia Iesu Keriso e/a ia lava, ma agelu. Luka 2: 8-15

Galuega 9:4-5 .

Manatua le pese, “Pe a ou vaai i le toto.”

pea lava i le Tusi Paia, “O le agelu a le Alii” e faasino atu i le Atua, o Iesu Keriso. I le Luka 2:9, “Ua oo mai ia te i latou le agelu a le Alii, ua susulu faataamilo mai foi ia te i latou le pupula o le Alii; ona latou matuā fefefe ai lea.” O le Atua lava lena, o Iesu Keriso lava ia na afio mai e faailoa mai lona lava fanau mai o se pepe. E i ai le Atua i mea uma ma e mafai ona afio mai i soo se ituaiga ma faatumuina mea uma i tagata uma. Na ia fai atu, Ou te avatu ia te outou le tala lelei o le olioli tele; auā o le aso nei ‘ua fānau ai i le ‘a‘ai o Tavita lo ‘outou Fa‘aola, o Keriso lea le Ali‘i. I le Luka 2:13, “Ona faafuasei lea ona iai faatasi ma le agelu o le motu o tagata o le lagi o loo vivii atu i le Atua, ua faapea atu, Ia viia le Atua i mea aupitoaluga, ma le manuia i le lalolagi, ma le finagalo alofa i tagata.” Galuega 1: 1-11

Ioane 4: 26.

Ioane 9: 35-37

Sa tutu ni alii se toalua i ofu papae (agelu) i tafatafa o le au soo a o latou vaavaai atu ma le mausali i le lagi a o afio ae Iesu Keriso. Ua latou fai atu i le au soo, “Tagata Kalilaia e, se a le mea tou te tutu ai ma vaavaai atu i le lagi? O Iesu lava lena, ua aveina ae nai ia te outou i le lagi, e faapea ona toe afio mai o ia, faapei o lona afio atu i le lagi na outou vaavaai atu i ai.”

Na afio mai Iesu o se pepe ma sa molimau atu agelu, ma a o Ia tuua le lalolagi e toe foi i le lagi mai le mea na afio mai ai o ia sa molimau foi agelu.

Luka 2:13, “O le viiga i le Atua i mea aupitoaluga, ma le manuia i le lalolagi, ma le finagalo alofa i tagata.”

Faaaliga 1:18, “O aʻu o lē o loo soifua, sa ou oti; ma, faauta, ua ou ola e faavavau, Amene; ma ‘ua ‘iā te ia ki o seoli ma le oti.”

(O le agelu lava lea a le Alii, o Iesu Keriso)

 

aso 7

autu Tusi Paia AM Fa'amatalaga AM Tusi Paia PM Fa'amatalaga PM Fuaiupu e Manatunatu ai
O le molimau ia Iesu Keriso e ala ia te oe Ioane 9: 24-38

John 1: 12

Roma 8: 14-16.

Manatua le pese, “Ou te alofa ia Iesu.”

Afai e te toe fanaufouina, e tatau la ona i ai lau molimau po o ai Iesu Keriso ia te oe ma mea na ia faia i lou olaga e faamautu ai lona mana ia te oe. E tatau ona faaalia e lou olaga se eseesega i le va o lou taimi ua tuanai ma lou taimi nei; lea e tatau ona i ai o Keriso i lou olaga, e faailoa mai ai le fanaufouina i le faatuatua ma le Agaga o le Atua.

E faapefea ona e iloa ua e faaolaina? E ala i au amioga ma savavali faatasi ma le Atua i le faatuatua.

Ioane 4:24-29, 42 .

2 Korinito. 5:17.

A fa'afeiloa'i oe e Iesu Keriso ma e talitonu ma talia o ia e le toe tutusa lou olaga talu mai lena taimi, ma afai e te pipiimau. Na avea le fafine i le vaieli ma faievagelia vave, ma faapea atu, “Sau ia, ina matamata i le tagata, na ia taʻu mai ia te au mea uma na ou faia: e le o le Keriso ea lenei? Ioane 4:29 .

Na faapea mai le isi tagata ina ua uma ona la fetaiai ma Iesu Keriso, “Ou te le iloa pe agasala o ia; Ioane 9:25 .

O le a lau molimau patino ia Iesu, ina ua uma ona e fetaiai ma ia?

2 Korinito. 5:17 , “O lenei, afai o ia Keriso se tasi, o le tagata fou ia: ua mavae atu mea tuai; faauta, ua fou mea uma.”

Roma. 8:1,” O lenei, ua leai se faasala ia i latou o loo ia Keriso Iesu, o e le savavali i la le tino, a o le Agaga.

Roma. 8:14, “Aua o i latou uma ua taitaiina e le Agaga o le Atua, o atalii ia o le Atua.”