Taimi o Faʻavaloaga - O fea la o tatou i ai i le taimi a le Atua i lo tatou matutua?

Print Friendly, PDF & Email

Taimi o Faʻavaloaga - O fea la o tatou i ai i le taimi a le Atua i lo tatou matutua?Taimi o Faʻavaloaga - O fea la o tatou i ai i le taimi a le Atua i lo tatou matutua?

Faʻaliliuga Nuggets 38

 “Ua oo i le tulua o po, sa sau ai le alaga, Faauta, ua sau le faatoafaiava; ia outou o atu e faafetaiai ia te ia. Ona tulai lea o taupou uma, ma teuteu a latou lamepa. Ona fai mai lea o e valelea, Ia aumai ia te i matou ni a outou suauu i e popoto, aua ua pe a matou lamepa. A ua tali mai le au popoto, ua faapea mai, e le faapea; ‘ina ne‘i lava ‘iā te i matou ma ‘outou, ‘ae lelei ‘ona ‘outou ō atu i ē fa‘atau, ma fa‘atau mai mo ‘outou. Ua o atu i latou e faatau, ona sau ai lea o le faatoafaiava, o e ua saunia foi, ua ulu atu faatasi ma ia i le tausamaaga, ona pupuni ai lea o le faitotoa.” O loo tatou ola i lenei taimi tagi; fa'anatinati malosi. O le taimi mulimuli o le lapataiga - ina ua fai mai le au popoto, alu ia i latou e faʻatau. O le mea moni ina ua latou taunuu iina ua leai ni tagata alalaga i le tulua o po ma ao, ua faaliliuina faatasi ma Iesu. Ona tapunia lea o le faitotoa, (Mata. 25:1–10).

I le Faaaliga 4:1–3, ina ua uma ona ou vaai, faauta foi, ua tatalaina se faitotoa i le lagi; ma o le leo muamua na ou faalogoina e pei o le leo o se pu o loo tautala mai ia te au; lea na fai mai, sau i luga iinei, ma o le a ou faaali atu ia te oe mea e tatau ona oo mai i le lumanai. ‘Ona ‘ou i ai lea i le Agaga, fa‘auta fo‘i, ‘ua tu‘u le nofoāli‘i i le lagi, ‘ua ti‘eti‘e fo‘i le tasi i le nofoāli‘i. O lē ti‘eti‘e fo‘i, e pei o le ma‘a iasepi ma le satini lona tino mai; O iinei o loo faaalia ai e Ioane le Faaliliuga. Ua matala le faitotoʻa ma ua siʻomia le nofoālii i le nofoālii. Sa nofo le tasi i le nofoalii ma sa ia te Ia le vaega e tasi (le au filifilia) faatasi ma ia. Ua faailoa mai e le nuanua le togiola, ma e moni lana folafolaga. Ua faailoa mai e le Faaaliga 8:1 le mea lava e tasi, po o le faaliliuga ua uma. Na faalogo Ioane i le pu; o loo faaalia mai i le fuaiupu e 7 se isi pu ma o le puapuaga e amata i le afi mai le lagi. Manatua le faataoto i taupou? Na tapuni le faitotoʻa, o lea e tatou te iloa ai le mea moni na tupu i le faitauina o lenei mea i le Rev. 4.

Tusi tusi 208.

 


 

{Faamatalaga mai le CD #2093 – The Midnight Striking.}

Suesue i faataoto nei e lua a lo tatou Alii o Iesu Keriso ma le faamatalaina o le avefeau o faititili e fitu. 1).O le faataoto i taupou e toasefulu, (Mata. 25:1–10), ma le 2). O le faataoto i tagata o loo faatalitali i lo latou alii pe a toe foi mai o ia mai le faaipoipoga, (Luka 12:36-40).). O nei mau e lua e matua tele lava mea e tutusa ai ae matua eseese foi. Ua faafuaseia uma i laua e pei o se gaoi i mea e tutupu i le po. E talanoa uma i laua i le faaipoipoga. O le faatoafaiava po o le Alii. Manaomia le faamaoni ma le nofo sauni. E i ai uma le faitotoa e faafesagai. O lē na te tapunia le faitoto‘a, na te tatalaina fo‘i le faitoto‘a, auā o ia o le faitoto‘a; “O aʻu o le faitotoʻa,” ( Ioane 10:9 ma le Faaaliga 3:7-8 , Ou te tapunia ma e lē mafai e se tasi ona tatala mai, ou te tatalaina foʻi e lē mafai foʻi e se tasi ona tapunia). Tapuni i Mata. 25:10 ma tatalaina i le Faaaliga 4:1-3. Faaliliuga mo le talisuaga o le faaipoipoga a le Tamai Mamoe; mo i latou ua saunia mo lea mea.

I Mat. 25 ‘Ua fa‘afuase‘i ‘ona sau le fa‘ato‘āfaiavā (o le Ali‘i o Iesu Keriso), ma ‘ua ulufale fa‘atasi ma ia ē ‘ua sauni le faaipoipoga, ona tapunia ai lea o le faitotoa. E leʻi faia e taupou vālea le faaipoipoga. Na punitia le faitotoʻa i luga o i latou, i le lalolagi ma faaauau ai le puapuaga tele. ‘Ua toe fo‘i mai taupou vālea, ‘ua fa‘apea mai, Le Ali‘i e, ‘ia e tatala mai ‘iā te i matou; sa fai atu le faatoafaiava ia te i latou, “E moni na ou vaai atu ia te outou, ou te le iloa outou,” (Mataio 25:11–12). Ae i le Luka 12:36 ua toe foi mai le Alii mai le faaipoipoga. Ma oo mai faafuasei mo le puapuaga o le au paia, o e ua saunia ma faamaoni e oo lava i le oti; auā latou te le‘i faia le faaipoipoga i Mat. 25;10.

E tusa ai ma le bro. Frisby, O i latou na faia le alaga o le vaeluapo, sa mau le Upu i totonu ia i latou. O! A uma ona latou iloa sa i ai se perofeta ia te i latou. O taupou vālea na faavasegaina ma le Laotikaia. A uma le faaliliuga o le tele o faiga faalelotu tetele o le a ave le faailoga, aua o le a tupu se suiga ogaoga i le lalolagi. O tagata e talitonu i le Atua, o le a oʻo mai sauaga ma o le a tutupu vavega e faʻalatalata atili ai tagata talitonu moni i le Alii nai lo se isi lava mea. I le taimi nei e te le manao i se faatuatua vaivai. A mae'a le fa'aliliuga o le a faia e le aneti-Keriso mea uma e fa'avaivai ai le tagata paia na tu'ua. E faigofie ona fiu pe a e ofuina tagata ua vaivai e pei ona faia e le tiapolo ia i latou ua tuua.

E tusa ai ma le taimi anamua a le Atua e 360 ​​aso i le tausaga, o le 6000 tausaga talu mai le taimi o le pa'ū o Atamu ua uma. O le taimi nei la ua tatou i ai i se vaitaimi o suiga ole taimi nono. O se taimi o le alofa mutimutivale. O le mea lea ou te talitonu o le taimi tonu e faatali ai lea o loo tatou nonofo ai nei, ina ua oo mai le taimi e momoe ai, (Mata. 25:1–10). E uiga i le taupou poto ma le valelea e moe. O lea la ua totoe o le “ua totō” ma le alaga o le tulua o po ma ao, ma ua faaliliuina ai le ekalesia. O lea ua tatou iloa ai o loo pipii atu le Atua i le kalena o Nuuese o le 3651/4 aso i le tausaga mo sina taimi umi.

Ua e vaai ua iloa e Satani le uluai 360 aso o le Atua i le tausaga, ma semanu na te iloa le faaliliuga; ae o lena 6000 tausaga ua uma, ma o Satani ma ona tagata ua tuua i le le mautonu e uiga i le taimi tonu: aua o loo faaauau pea e le Atua le taimi o Nuuese i lenei taimi tuai, (Mata. 25:1–10). Ua faapea mai le Tusi Paia, e toe faapuupuuina e le Atua aso, (Mata. 24:22). Ae o loo faailoa mai e le Alii le tau o Lona afio mai i lana au filifilia. Ua tatou iloa ua latalata tele. Mo se upumoni moni ua tatou iloa lena mea sa’o ina ua mavae o le faaliliuga o loo taʻua e le Atua lava ia, o le a Ia faaaogāina na o le 360 ​​aso i le tausaga taimi faavaloaga. E lē gata o loo faamauina lenei mea i le tusi o Faaaliga mataupu e 11 ma le 12, ae o le 70 vaiaso o Tanielu o loo tusia i tausaga faavaloaga e 360 ​​aso i le tausaga. Ma le mulimuli poʻo le 70th o le a faataunuuina le vaiaso i le iʻuga o le tausaga. Tusi #111.

 


 

Grotesque Genetics

E mafai ona faigofie ona mafai ona sola ese mai se siama matautia mai le falesuesue ma maua ai se fusi fou fou o faamai. I le Fai. 3:11, ua faapea mai le mau, “Ua faia e ia mea uma lava ia matagofie i lona lava aso, a ua faaopoopo mai i le Fai. 7:29, ae ua latou sailia le tele o mea fou. Ua agai atu le lalolagi i se afa, ae le o se Shangrila. Po o le a lava le toe faafouga e fiafia le Atua e faamanuia mai ia i tatou, o le faamasinoga o le a oo mai ma le Puapuaga Tele e le maalofia ma e le mafai ona alofia. Ua tatou iai i aso o Lota ma aso o Noa. O le vaiaso faavaloaga lona fitusefulu o Tanielu e le o se vaitaimi o faamanuiaga, ae o le taimi o puapuaga o Iakopo.

 


 

Malamalamaaga Faavaloaga

O le a faaaogā e le aneti-Keriso ni mea faapitoa se lua e tosina atu ai tagata i lana mailei ma avatu ai ia i latou le faailoga. O le tasi o le a avea ma ana faamaufaailoga o le tamaoaiga, (tupe) ma le isi o le pulea o meaai ma le malosi. O le a avea o ia ma se taufaasesē sili, o se faaaʻoaʻo iā Keriso. O le a ia aumaia se tuufaatasiga o ekalesia ma aulotu. Ae mulimuli ane faafitia le Alii o Iesu Keriso. Tusi #110.

 


 

Faauta ua fetalai mai le Silisiliese

E lē mafai ona outou faitauina aʻu e pei ona iloa e se tagata le numera i le lalolagi faaletino, ae i le lalolagi faaleagaga. Ou te le i'u e aunoa ma se numera. Ma o faaaliga e fitu ia te au o laʼu upu ia. I le amataga, o aʻu lea upu ma sa ou nofo faatasi ma tagata, (Iesu). Faauta i le taimi muamua sa le malamalama ai oʼu lava soo i lenei mea, ae sa tautino atu e laʼu auauna pele o Paulo; ina ua ia fetalai, “Aua na faia e ia o mea uma lava, o i le lagi ma i le lalolagi, e vaaia ma e le vaaia, po o nofoalii, po o faipule, po o faipule, po o faipule. Na faia mea uma lava e Ia ma mo Ia,” Faitau le Kolo. 1:13-17 . O aʻu o le Atua i le lagi! O aʻu o le Atua i le Alo! O au o le Atua i le Agaga Paia. O aʻu o se tasi i le tolu faʻaaliga faʻaaliga. ‘Āfai fo‘i e fai mai se tasi ‘iā te oe, e pepelo lenei valo‘aga, ‘ona lē malamalama ai lea o ia i mea a le Atua i ē o ola. Ma o le a Ou tofia lona tofi i totonu o tagata pepelo ma o le a vave ona faagaloina ona aso. O a'u o le Alefa ma le Omeka: o le muamua ma le mulimuli. O aʻu o le Alii ma e leai se isi Atua ua na o aʻu. O lo‘o lilo a‘u ‘iā Iesu, ‘ua fa‘aalia i la‘u ‘au filifilia, o lē na ‘ou mua‘i iloa talu le amataga. O lē ‘ou te tu‘uina atu ‘iā te ia le pule e va‘ai mai ai ‘iā te a‘u, (e pei o a‘u) i lo‘u mamalu, (tino). E oo lava i le mea lilo na natia talu mai anamua ma tupulaga, a ua faaalia nei i laʻu au paia. Amene.

Tusi #17.


 

Faʻamatalaga.

Mai le CD #1137: The Substance:

 {O lo tatou itula lenei e galulue ai. O le mea moni o le faamaoniga lea o le faatuatua i le upu. E sili atu ona faʻamalosi oe i lalo i le lua, o le faʻatuatua ma le upu a leai o le a felafoaʻiina oe. E sau se lulu. O le itula e fiu ai tagata o le taimi e afio mai ai Iesu. E le o se taimi lena e momoe ai; pe a i ai le pepelo ma le faaseseina i le laueleele. O le au filifilia o loo i le li’o o le nuanua, faatuatua, mana, ofu fou ma faaaliga; o le a ou toefuatai. Faatasi ai ma le luluina i lotu, faaupufai, faasaienisi i latou e pauu i le luluina e puʻe e temoni, fusifusia ma faʻailoga, (i le faʻailoga a le manu feʻai). Ae o mea uma e le pa'u'u ma le luluina o mea ia a le Alii ma le faamaufaailoga a le Atua. O le luluina faaleagaga i le au filifilia e tupu mo le siitia, faauuina, ofu fou, faaaliga ma faaaliga. O i latou e le mafai ona luluina o i latou ia ua tusia o latou igoa i le lagi. O i latou ua silafia e le Atua o le a oo mai i le alofa tunoa. E te le manaʻo e luluina ma leiloa, o lea ia mautinoa o loʻo faʻamalosi oe i lalo, i le faʻatuatua ma le upu e maua ai le faʻamaoniga o le mea moni i totonu ia te oe. O le mea - faʻamaoniga, e maua mai i le faʻatuatua i le talitonuina o le upu}.