Sa latou iloaina o Ia, a ea?

Na faia e le Atua le lalolagi ma tuu i ai tagata. Na tuuina atu e le Atua faatonuga i le tagata ma saunia mea uma na manaomia e le tagata. Na faalogo Atamu ma Eva i le Kenese 3:8 i le siufofoga o le Alii le Atua o savavali i le faatoaga i le malulu o le aso (Na iloa e Atamu le siufofoga o le Atua ma Ona tulagaaao, i Lana savaliga, na iloa ai e Atamu ma Eva ia mea): ma Atamu ma lana ava, ua lalafi i latou lava, mai luma o le Alii le Atua i totonu o laau o le faatoaga. Sa faatasi Atamu ma le Atua mo sina taimi a o lei sau Eva i le faatoaga faaletino. Manatua, sa i ai Eva ia Atamu talu mai lona foafoaina, Kenese 1:27 ma le 2:21-25 . Na iloa e Atamu le siufofoga o le Atua ma Ona tulaga aao e le pei o se isi. Ina ua valaauina e le Atua Atamu, sa ia iloa o le Atua lena. Ua e faalogo ea i le siufofoga o le Alii?

I le Luka 5:3-9, ‘Ua fetalai atu le Ali‘i ‘iā Simona, “‘Inā alu atu ia i le moana, ma tu‘u ifo ai a ‘outou upega e maua ai se ‘au.” ‘Ua tali atu Simona, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, ‘ua ‘atoa le po ‘ua matou galulue ai, ‘ae leai se mea ‘ua maua; ‘Ua faia fo‘i e i latou lenei mea, ‘ona latou punitia lea o i‘a e tele, ‘ua malepelepe fo‘i la latou upega. ‘Ua talotalo atu fo‘i i latou i ē ‘ua i le tasi va‘a, ‘ia ō mai e fesoasoani ‘iā te i latou. Ona latou o mai ai lea, ua faatutumuina vaa e lua, ua amata ona magoto. Ua e faalogo i le siufofoga o le Alii talu ai nei i lou olaga? Atonu e te taumānatu i le tāua o lenei mea na tupu. O Simona o se tagata faifaiva sa galue malosi i le po atoa ae leai se mea na maua. O iinei na fai atu ai le Matai ia te ia e lafo lana upega mo se ata po o se i'a. Na tupu tonu lava e pei ona fetalai mai ai le Matai ia te ia. E faapefea ona galo i se tasi oi ai lena aafiaga o 'i lau afioga'? Faalogo ia Simona i le fuaiupu 8; ‘Ua iloa atu e Simona Peteru, ‘ona fa‘apa‘ū ai lea o ia i tulivae o Iesu, ‘ua fa‘apea atu, “‘Inā alu ‘ese ia ‘iā te a‘u; auā o aʻu o le tagata agasala, Ieova e.” O se aafiaga lenei e le mafai ona faagaloina e Simona ma i latou na aafia. Ua e faalogo i lena leo?

Ioane (aposetolo) Ioane 21:5-7 e faitauina, “Ona fetalai atu lea o Iesu ia te i latou, Fanau e, e i ai ea ni a outou mea e ai?” Ua latou tali mai iā te ia, “E leai.” ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “‘Inā lafo ia le upega i le itū taumatau o le va‘a, ‘ona ‘outou maua ai lea.” Ona latou lafo ai lea, a ua le mafai ona toso mai ona o le tele o i'a. Ona fai atu lea o le soo na alofaina e Iesu ia Peteru, O le Alii lea. O lea ua e toe vaai o se faʻataʻitaʻiga: i le palakalafa muamua na feiloai ai le Alii ma le au aposetolo aemaise o Peteru. Sa latou maua se mea i le po atoa ma sa fetalai mai le Alii, lafo le upega mo se utu; ma i lenei parakalafa sa latou toe maua se mea. Ona fetalai mai lea o le Alii, lafo le upega i le itu taumatau o le vaa ona outou maua ai lea. O nei mea e lua e mautinoa lava na faasino i ai o se faʻataʻitaʻiga ma o lona uiga, o le Alii o Iesu Keriso. E mafai ona e iloa o ia i lona mamanu; e na o ia lava e tautala i se uiga faapea ona taunuu ai lea. E sili atu lou iloa o ia i lona mamanu, pei o Ioane. Afai na e i ai iina ma faʻalogo, "lafo le upega ona e maua ai lea,” o le a vave ona e iloa ai o le a tupu se mea uiga ese: ma o loo galue lo tatou Alii o Iesu Keriso. Ia iloa o le Alii e ala i le mamanu. Mafaufau la i le isi tulaga lea e sosoo ai ma mafaufau pe o le a se mea e te faia pe ana e iai iina. Ua e matauina se tasi o mamanu po o siufofoga o le Alii talu ai nei?

E tusa ai ma le Ioane 20:1-17 , o Maria o se isi tagata talitonu na mafai ona iloa lona Alii e ala i le siufofoga na Ia faaaogaina ina ua valaau atu ia te ia. O le tagata talitonu o Maria le Makatala. Ina ua mavae le maliu ma le tanuga o Iesu Keriso, sa manatu nisi o ona soo ua uma. O nisi sa faanoanoa ma toetoe lava a lalafi, sa lotovaivai ma le iloa le mea o le a sosoo ai. Ae na manatua e nisi na Ia fetalai ai, i le aso lona tolu ina ua mavae lona maliu i se mea e le masani ai. O Maria o se tasi o le vaega mulimuli ane ma sa nofo pea i tafatafa o le tuugamau. Ua alu atu o ia i le tuugamau i le aso muamua o le vaiaso, i le taeao po, ua iloa atu e ia le maa ua aveese. Sa tamoe atu o ia ia Peteru ma le isi soo, o le sa alofa i ai Iesu, ma ta’u atu ia i latou le mea sa ia matauina. ‘Ua taufetuli atu i latou i le tu‘ugamau, ‘ona iloa atu ai lea e i latou le ‘ie lino o lo‘o ta‘oto ma le ie solo sa i lona ao, e lē o ta‘oto fa‘atasi ma le ‘ie lino, a ‘ua afifi i se mea e tasi. Ua toe foi le au soo i o latou lava aiga; ona sa latou le iloa o le Tusi e tatau ona toe tu mai o ia nai e ua oti.

Sa nofo Maria i le tuugamau ina ua toe foi le au soo i o latou aiga. Sa ia fia iloa po o le a le mea na tupu ia Iesu. ‘Ua tu o ia ma tagi i le tu‘ugamau, ‘ona iloa atu lea e ia o agelu e to‘alua; o lē na fai atu ‘iā te ia, “Funa e, aiseā ‘ua e tagi ai?” Ua tali mai o ia, ua fesili po o fea na tuu ai le tino o Iesu. I le fuaiupu e 14, “Ua fai atu e ia faapea, ona faliu lea o ia i tua, ua iloa atu Iesu o loo tu, a e lei iloa o Iesu lea.” Sa ia vaai ia Iesu ae na te lei iloaina o ia. Na oo lava ina fesili atu Iesu po o ai o loo ia sailia. Sa manatu o ia o se fai togalaau ma fesili atu, pe na fanaua o ia e le fai togalaau; ‘ia ta‘u atu ‘iā te ia le mea na ia tu‘u ai o Ia, ‘ina ‘ia ‘ave ‘ese o ia e ia. Sa talitonu o ia o le aso lona tolu na faia ai se vavega.

Ona tupu lea o le vavega ina ua fetalai atu Iesu i le fuaiupu e 16, 'Maria'. Ua faliu o ia ma fai mai ia te ia, Raponi e, o lona uiga o le A'oa'o. O le mana o le faʻaalia sa galue iinei. Ina ua ia talanoa muamua ma Iesu, sa ia manatu o Ia o se fai togalaau. Sa ufitia o Ia i ona foliga vaaia ma lona siufofoga na ia vaai ma talanoa ma Ia ae na te lei iloa o Iesu. Ina ua Ia fetalai atu, ma ta’u atu o ia i lona igoa sa faailoa mai ai ni faaaliga patino. O le 'leo ma le leo' ma na iloa e Maria, i le leo uiga ese; ma sa ia manatua ma iloa po o ai lea leo ma faaigoa o Ia o le Matai. E te iloa o Ia i Lona siufofoga? Pe e te masani i le leo o le Matai? Na iloa e Maria lona leo ma lona leo. E te fetaui ma le molimau a tagata e pei o Maria le Makatala? Ua e faalogo i le leo talu ai nei?

I le Luka 24:13–32, o soo e toalua i le ala i Emau ina ua mavae le toetu o Iesu Keriso sa i ai se feiloaiga uiga ese. O nei soo na savavali mai i Ierusalema i Emau: Ma sa latou manatunatu i mea uma na tutupu, e uiga i le maliu ma le faamoemoe o le toetu o Iesu Keriso. A o la savavali, na faalatalata atu Iesu lava ia, ua la o faatasi ma i laua. Ae latou te lei iloa o Iesu lea, ona ua punitia o latou mata ina ia le iloa o ia. Sa na ona ia savali faatasi ma i latou e pei o loo alu atu i tala atu o Emau. Na faamatala e le au soo mea uma, e uiga i puapuaga na oo i ai Iesu i le le mauaina o Lona tino ma sili atu. Na aʻoaʻia i latou e Iesu ona o o latou uiga ma amata ona fetalai atu iā i latou e uiga i valoaga a le ʻauperofeta.

 Ina ua latou taunuu i Emau ua pogisa, ma sa latou tauanau o Ia e momoe faatasi ma i latou i le po ma sa Ia malie i ai. A o latou aai i la latou talisuaga fuaiupu e 30-31, “Ona tago lea o ia i le areto, ua faafetai, ma tofitofi, ma avatu ia te i laua, ona pupula ai lea o laua mata, ona la iloa ai lea o Ia; ona mou atu lea o ia i o latou luma.” E mataʻina le mātauina, na mou faafuaseʻi Iesu mai iā i laʻua ina ua pupula o la mata. O lona uiga sa latou iloaina o Ia. Sa latou savavali ma talanoa ma Ia i le ala atoa i Emau e aunoa ma le faailoaina o Ia; seia oo ina tago o Ia i le areto ma faamanuia ma tofitofi ma avatu ia te i latou. Pau lava le faʻamatalaga iinei o nei soo e toʻalua sa i ai i se tasi pe sili atu o mea nei e iloa o le mamanu:

1. Atonu sa iai nei soo e toʻalua i le fafagaina o le fā pe lima afe.
2. Atonu na molimauina e nei soo e toalua le talisuaga mulimuli.
3. Atonu na faalogo nei soo e toʻalua mai i isi na vaai atu o tago atu Iesu, faamanuia ma tofitofi le areto a o leʻi avatu i se tasi. O se sitaili iloagofie e uiga ese ia Iesu Keriso. 

O lona uiga na latou vaai pe iloa mai se tasi le auala na taulimaina ai e Iesu Keriso, faamanuia ma tofitofi le areto. Atonu sa iai sana uiga i le uuina o falaoa, tofitofi ma avatu pe tufa atu i tagata. O lenei faiga uiga ese na fesoasoani i nei soo e toalua e pupula ai o la mata; e iloa ai po o ai sa i ai lenei sitaili ma sa Ia mou atu. Pe o fesoasoani lau galuega ma savavali faatasi ma le Alii e te iloa ai o Ia i tulaga e le masani ai e pei o soo e toalua i le ala i Emau? Ua e iloaina ea le mamanu a le Alii talu ai nei?

007 – Na latou iloa o Ia, a ea?