Nici nu va fi niciodată

Print Friendly, PDF & Email

Nici nu va fi niciodată

Nici nu va fi niciodatăMeditează la aceste lucruri.

Isus Hristos a spus: „Căci atunci va fi necaz mare, cum nu a mai fost de la începutul lumii până acum, nici nu va mai fi” (Matei 24:21). Îți dai seama că Cel care a creat cerurile și pământul a făcut această declarație? El a mai spus: „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece (Matei 24:35). Orice a spus El trebuie să se întâmple, inclusiv traducerea și necazul cel mare. Strigătul de la miezul nopții venise și dispăruse și ușa era închisă. Persecuția și trădările au fost punctul culminant înainte ca ușa să fie închisă. Acestea curg acum într-o perioadă de anarhie fără egal pe pământ. Totul a început neobservat, dar în înșelăciune ca calul alb din Apoc. 6:2. Ar exista o mulțime de mișcări false de pace. Un spirit religios fals va lua în captivitate întreaga lume, cu excepția celor adevărați aleși. Astăzi, lumea este foarte religioasă, dar plină de înșelăciune și masele nu o pot vedea. Pentru că oamenii nu au primit dragostea adevărului ca să poată fi mântuiți, Dumnezeu le va trimite o amăgire puternică, ca să creadă o minciună (2 Tes. 2:10-11). Acesta este un spirit religios care domină oamenii pe calul alb. Este o înșelăciune și o falsă prezentare religioasă. Ajută la pregătirea și înșelarea maselor către marele necaz. Același călăreț apare pe un cal roșu de războaie și crime, prin toate mijloacele care includ religia falsă, politică, economică, militară, științifică și lăcomie. Apoi, brusc, călărețul apare pe un cal negru cu o cântar de măsurare sau balanță. Seceta, foametea, foamea, lipsa resurselor încep să afecteze omenirea. Apoi, între calul negru și calul palid călărit de același călăreț, va apărea strigătul de la miezul nopții. Ușa va fi închisă, așa cum călărețul palid a numit Moartea, iar Iadul a urmat cu el, pe măsură ce el începe să-și manifeste semnificația numelui său (Apoc. 6:8). Și li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, să ucidă cu sabia și cu foamea și cu moartea și cu fiarele pământului. Ce șanse are cineva în afara lui Isus Hristos și lăsat în urmă după ce ușa a fost închisă?

Între calul negru și calul palid, ușa era închisă. Fecioarele proaste din Mat. 25:11-12, „După urmă au venit și celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă. Dar El a răspuns și a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc”. Când ușa este închisă, Domnul nu te cunoaște, până când El vine să intervină la Armaghedon: Dacă cineva supraviețuiește până atunci fără a lua semnul, numele sau numărul fiarei. Când a fost deschisă a cincea pecete, „Am văzut sufletele celor ce au fost uciși pentru Cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia pe care o dețineau” (Apocalipsa 6:9). Și au strigat cu glas tare, zicând: Până când, Doamne, sfânt și adevărat, nu vei judeca și nu vei răzbuna sângele nostru asupra celor ce locuiesc pe pământ?” (Apocalipsa 6:10).

Aleșii care au făcut traducerea și au trecut prin ușă înainte de a fi închisă erau cu Domnul în ceruri. Dar cei împotriva cărora era închisă ușa, care au venit bătând, numindu-L Doamne, Doamne, erau pe pământ. Ei aveau să treacă prin necaz și să se pregătească să intre în ultimele patruzeci și două de luni numite necazul cel mare. Ei aveau să fie martori la cele șapte trâmbițe și șapte sticle ale judecății lui Dumnezeu. Înainte să vină aceste judecăți de moarte, a șasea pecete a fost deschisă.

Nici nu va fi niciodată – Săptămâna 42